EXCLUSIV Racheta, nu tunul. Avionul F-16 al României a doborât drona cu o rachetă, confirmă MApN. A tras și Eurofighter?
24 Iulie 2026
Conducerea Ministerului Apărării Naționale a detaliat procedurile operaționale și succesiunea evenimentelor care au condus la prima doborâre a unui vehicul aerian fără pilot ostil în spațiul aerian național. Incidentul de vineri dimineață, finalizat cu distrugerea unei drone de către o aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române, a necesitat o gestionare tactică de o oră și 20 de minute.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, și generalul de brigadă Gheorghe Maxim au clarificat motivele tehnice și legale care au dictat ritmul acestei misiuni reale de luptă, infirmând speculațiile privind o întârziere nejustificată a reacției militare.
Ținta a fost detectată inițial de sistemele de radiolocație la ora 09:39, la 20 de kilometri est de Sulina. De la momentul pătrunderii pe teritoriul național, drona a urmat un traiect liniar pe direcția Sulina-Brăila-Fetești-Buzău, fiind permanent monitorizată.
Cronologia unei interceptări reale
Pentru interceptare, Centrul de Operații Aeriene Combinate NATO de la Torrejón a coordonat decolarea a două aeronave Eurofighter Typhoon italiene de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, urmate de două avioane F-16 românești de la Baza 86 Aeriană Fetești.
Reprezentanții MApN au confirmat oficial că aeronavele italiene au fost primele care au angajat ținta. Piloții italieni au lansat o rachetă deasupra județului Brăila, la vest de Dunăre, însă muniția nu a atins obiectivul, motivul acestui eșec tehnic nefiind încă elucidat de comanda forțelor întrunite.
Ulterior rachetei ratate de aeronava italiană, sarcina distrugerii a revenit aviației românești. La ora 11:02, în apropierea localității Padina din județul Buzău, un pilot român cu gradul de căpitan a deschis focul, anihilând complet amenințarea.
Doborârea s-a realizat prin utilizarea unei rachete aer-aer, eliminându-se din start varianta folosirii tunului de bord M61A1 Vulcan de 20 mm.
Această decizie tactică este obligatorie în astfel de misiuni, deoarece apropierea la distanță de tragere cu tunul față de o dronă care poate purta o încărcătură explozivă generează un risc iminent de coliziune cu fragmentele rezultate în urma impactului, periclitând siguranța directă a pilotului și a aeronavei de interceptare.
Forțele Aeriene Române au în dotare pentru aceste aparate rachete cu rază scurtă AIM-9X Sidewinder Block II și rachete AIM-120 AMRAAM, muniții concepute specific pentru neutralizarea țintelor aeriene.
Reguli de angajare deasupra teritoriului național
Timpul scurs între detecție și neutralizare a fost dictat strict de regulile de angajare și de protocoalele de siguranță. Conducerea Armatei a precizat că decizia de a deschide focul presupune identificarea vizuală prealabilă a țintei de către piloți, încadrarea acesteia cu radarul de bord și certitudinea că resturile nu vor provoca pagube la sol.
Drona a survolat mai multe localități, iar angajarea ei a fost strict interzisă până când traiectoria a adus-o deasupra unei zone complet nelocuite. Siguranța populației și a infrastructurii a primat în fața neutralizării imediate, motiv pentru care s-a așteptat atingerea punctului optim de intercepție la granița județelor Brăila, Ialomița și Buzău.
Identificarea vizuală efectuată de piloții români a confirmat prezența caracteristicilor specifice dronelor de atac de tip Shahed, vehicule care, nefiind destinate exclusiv misiunilor de cercetare, transportă regulat încărcături explozive.
Operațiunea s-a desfășurat într-un context de securitate complex, marcat de continuarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene din regiunea Odesa. Pe tot parcursul zborului dronei în spațiul aerian românesc, structurile militare de la București au menținut o coordonare informativă permanentă cu autoritățile militare de la Kiev. Echipele de căutare la sol investighează epava pentru a stabili cu exactitate detaliile tehnice ale vehiculului anihilat.
