Cele trei aeronave - Saab JAS 39C Gripen (înmatriculare 39221 – indicativ SVF47; înmatriculare 39224 – indicativ SVF48; și înmatriculare 39218 – indicativ SVF49) — au decolat de la baza lor și au operat la est de Suedia cu transponderele active, ceea ce a făcut ca misiunea să fie clar vizibilă pe platformele publice de monitorizare a traficului aerian.
În cursul misiunii, cele trei avioane de luptă s-au întâlnit cu un Airbus A330 MRTT al NATO (înmatriculare T-055 – indicativ MMF20) și au efectuat o operațiune de realimentare în aer deasupra Poloniei, după care s-au întors la bază.
Misiunea este de remarcat deoarece avioanele Gripen suedeze operează în mod regulat în regiunea baltică, însă sunt rareori vizibile pe platformele publice de monitorizare. În același timp, F 17 este, de asemenea, responsabilă pentru o componentă importantă a dispozitivului de apărare aeriană al Suediei: aripa menține două escadrile operaționale echipate cu Gripen și asigură capacitatea de reacție rapidă (Quick Reaction Alert – QRA) pentru protejarea spațiului aerian suedez.
Faptul că mai multe Gripen-uri ale F 17 au operat cu transponderele active, au efectuat o realimentare în aer (Air-to-Air Refuelling – AAR) cu un avion-cisternă NATO și apoi au revenit la baza lor reprezintă încă un element neobișnuit într-o zi deja caracterizată printr-o activitate aeriană deosebit de intensă pe flancul estic al NATO.
Pe 20 august s-a observat o intensificare a zborurilor NATO deasupra Mării Baltice și a estului Poloniei, cu aeronave de supraveghere, război electronic, patrulare maritimă și aeronave cisternă operând simultan în întreaga regiune. Printre aeronavele prezente au fost un Boeing P-8A Poseidon al Marinei Germane, două Boeing E-3A Sentry NATO, un Gulfstream EA-37B Compass Call II al SUA și șase avioane cisternă.
De asemenea, pe 18 august, s-a semnalat o amplă prezență aeriană NATO lângă exclava rusească Kaliningrad. Au fost active simultan avioane de vânătoare americane și norvegiene, un E-3A AWACS, un EA-37B, mai multe avioane de realimentare în aer și alte platforme de sprijin.
Nota autorului: Activitatea aeriană intensificată a NATO din zona baltică din această săptămână are un caracter inopinat, nefiind menționate exerciții aeriene de amploare în această perioadă în zona respectivă.
Pe de altă parte, de aproximativ trei – patru săptămâni s-a constatat o creștere neobișnuită a pătrunderii dronelor rusești în spațiul aerian al țărilor membre NATO. Înalți politicieni din țările membre ale Alianței nord-atlantice precum și mediul de analiză militară și-au exprimat îngrijorarea că Rusia ar putea recurge la provocări directe dar nerecunoscute sau sub steag fals în această toamnă împotriva NATO. Prin această tensionare sub pragul angajării militare convenționale, Moscova ar urmări mai multe obiective printre care: testarea coeziunii NATO; testarea planurilor NATO de răspuns; prezentarea în presa internă a faptului că NATO acționează agresiv justificând în acest fel noul val de mobilizare care se preconizează în această toamnă în Rusia.
Modul de desfășurare a activităților aeriene ale NATO în perioada 18 – 20 august în zona baltică indică un scenariu preexistent centrat pe intensificarea în scurt timp a culegerii de informații despre prezența și activitățile militare ruse în zona baltică. Astfel, cel mai probabil, a fost un exercițiu inopinat lansat de la cel mai înalt nivel de comandă militară a NATO, adică direct de la Comandantul Suprem Aliat din Europa (SACEUR), generalul Alexus Grinkevich. Dincolo de mesajul de descurajare evident trimis Rusiei, exercițiul a vizat capacitatea de răspuns a NATO în noua ei formă – mai mult de la Europa și mai puțin de la SUA.