Rusia testează unitatea Alianței și folosește tot mai activ metode hibride împotriva statelor NATO, iar Româna este printre principalele sale victime.
Tot mai desele incursiuni cu drone de pe teritoriul și din proximitatea frontierei României au legătură cu o tactica sovietică de negociere, aceea de escaladare pentru a putea negocia o dezescaladare, remarca epertul pe securitate George Scutaru, CEO al New Strategy Center, într-un interviu acordat la podcastul ”Obiectiv EuroAtlantic”, transmis de DefenseRomania.
Cel mai recent exemplu al acestei doctrine este sugestia Moscovei pentru un armistițiu energetic (la schimb cu dezghețarea sancțiunilor occidentale), după ce, în ultimele săptămâni, dronele și rachetele ruse au lovit, nediscriminat, ținte militare și civile ucrainene.
Infrastructura României
Un alt instrument pe care Rusia îl va folosi cu siguranță este transformarea Zonei Economice Exclusive într-un fel de ”no man's land”, adică un areal periculos pentru orice navă care tranzitează sau pentru companiile care vor extrage gaze acolo (ne gândim aici, evident, la Neptun Deep).
Iar acest ultim aspect este un scenariu de coșmar pentru România, care oricum a întârziat ani de zile darea în exploatare a acestui perimetru.
În plus, Rusia are tot interesul să împiedice exportul de cereale ucrainene, remarcă George Scutaru.
”Ar trebui să ne gândim din ce în ce mai bine cum protejăm totuși infrastructura noastră critică portuară, canalul Sulina și alte puncte importante ale infrastructurii critice, fiindcă s-ar putea să ne confruntăm cu acte de sabotaj din partea rușilor tocmai pentru a impedica fluxurile de suport pentru Ucraina sau fluxurile de export alea Ucrainei care trec prin țara noastră către piețile globale”, explica Scutaru.
Declarația de săptămâna trecută a fostului consilier prezidențial parcă a prevestit incidentul de luni, 5 octombrie, atunci când drone necunoscute, cel mai probabil rusești, au lovit și scufundat nava de marfă "Royad Mammadov".
Nava se afla în Zona Economică Exclusivă a României. Incidentul a avut loc în imediata apropiere a infrastructurii critice românești, la aproximativ 9 mile marine sud-est de platforma petrolieră Pescăruș, operată de OMV Petrom, la o distanță de circa 20-30 de mile marine de țărm.
Care ar putea fi soluția
Este clar că România nu își poate proteja singură facilitățile critice din zona, iar Bulgaria se află în aproximativ aceeași situație.
Un prim pas a fost făcut deja pentru operaționalizarea unei Forțe Operative Comune, România-Bulgaria-Turcia, destinată protecției infrastructurii critice.
Amintim că cele trei state au convenit acest format de cooperare militară la Summitul NATO de la Ankara, desfășurat în vară, prin semnarea unui Memorandum de Înțelegere.
Patrulele comune ar urma să protejeze infrastructură precum cabluri de telecomunicații, conducte submarine, dar și platformele de extracție a gazelor.