Dronele ucrainene nu au distrus Rusia, dar au găsit o vulnerabilitate structurală, fără să lovească direct populația, așa cum o fac - cinic - rușii. Cozile de la benzinării sunt, pentru Kiev, mai degrabă un efect secundar. De aceea, orice comparație cu atacurile ruse asupra infrastructurii energetice și de termoficare a Ucrainei este complet greșită: în timp ce Ucraina vizează capacitatea Rusiei de a susține efortul de război, Moscova a urmărit exclusiv să lase populația civilă ucraineană în frig și întuneric.
În orice caz, cozile kilometrice de la benzinăriile rusești contrastează puternic cu imaginea pe care vrea să o propage regimul de la Kremlin.
Cu acastă ocazie, nu putem să nu ne aducem aminte de campania de propagandă "Crăciun fericit" din decembrie 2022, în care Russia Today ne explica cum toată Europa o să stea în frig până la Crăciunul din 2023.
Rafinăriile ard, benzinăriile se golesc. O treime din capacitatea de rafinare, paralizată
![]()
Totul s-a accelerat după ce dronele ucrainene au lovit vineri rafinăria Taneco a companiei Tatneft din Nijnekamsk, al cincilea cel mai mare producător de petrol din Rusia, notează Moscow Times.
Răspunsul companiei: restricții de cumpărare impuse în toată rețeaua sa de aproximativ 800 de benzinării. În unele zone, limita este de 20 de litri de benzină per client, o rație care aduce aminte de situația din România comunistă de la sfărșitul anilor 80.
Dar Tatneft nu este un caz izolat.
Penuria s-a extins treptat, dinspre Crimeea ocupată, unde atacurile ucrainene asupra camioanelor-cisternă au tăiat practic aprovizionarea unei peninsule fără rafinării proprii, spre restul Rusiei.
Astăzi, restricțiile afectează peste 25 de regiuni, inclusiv cele mai mari două orașe ale țării. Moscova și Sankt Petersburg, simboluri ale puterii și stabilității regimului, se confruntă acum cu aceleași cozi și aceleași limite de cumpărare ca provinciile îndepărtate.
Firma de analiză Energy Intelligence estimează că aproape o treime din capacitatea de rafinare a Rusiei, circa 2,14 milioane de barili pe zi, era inactivă la începutul lunii iunie. Campania ucraineană de atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice, desfășurată de mai multe luni, a transformat sistematic rafinăriile rusești în ținte vulnerabile.
Moscova sacrifică aprovizionarea internă pentru a menține veniturile valutare, un compromis care arată cât de strâns cu ușa e Kremlinul, iar efectele se văd acum în lanț.
Sectorul agricol din sudul Rusiei suferă de pe urma problemelor de furnizare cu motorină, iar aviația civilă a intrat și ea în criză: șase orașe, printre care Nijni Novgorod și Krasnodar, au restricționat realimentarea avioanelor de pasageri, după ce aeroporturile din Sankt Petersburg, Ekaterinburg și Ufa rămăseseră deja fără combustibil pentru avioane în luna mai. Moscova a interzis exportul de combustibil pentru avioane până la sfârșitul lunii noiembrie.
Prețuri în creștere. Carburant mai slab calitativ
Guvernul rus aruncă bani în problemă: companiile petroliere au primit subvenții de aproximativ 9,7 miliarde de dolari în aprilie și mai.
Autoritățile au permis vânzarea de benzină Euro-3, de calitate inferioară, în locul standardului Euro-5, o capitulare pragmatică în fața realității: cantitatea primează acum în fața calității. O interdicție la export pentru benzină rămâne în vigoare până la 31 iulie.
Cu toate acestea, prețurile continuă să urce. De la începutul anului, motorina s-a scumpit cu 43% la bursă, combustibilul pentru avioane cu 40%, iar benzina premium cu 34%.
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov vorbește despre echilibru între cerere și ofertă și despre „mentenanță sezonieră”. Însă analiștii financiari ruși contrazic această imagine. Jaroslav Kabakov, strateg la firma de brokeraj Finam, avertizează că șocul vine din partea ofertei și că vârful crizei nu a sosit încă, el vine, tradițional, în august-septembrie, odată cu lucrările agricole și sezonul turistic.
Cu alte cuvinte, imaginile de astăzi cu cozi de trei ore și raționalizarea la pompă sunt doar începutul.