De precizat că înainte de această tranzacție, producătorul german Rheinmetall a câștigat contracte în valoare de 5,7 miliarde de euro cu Armata română, pe care le-a descris drept 'cel mai mare pachet de contracte internaționale din istoria recentă a companiei'.
Contractele atribuite în cadrul programului Security Action for Europe (SAFE) pentru România, includ: 298 de vehicule Lynx, o familie de vehicule de luptă de ultimă generație - acesta fiind și cel mai mare contract în valoare de aproape 3 miliarde de euro -, sisteme de apărare aeriană Skynex și Skyranger, muniție de calibru mediu pentru apărare aeriană și transportoare blindate de trupe, două nave de patrulare offshore și două nave de sprijin pentru scafandri. Livrările sunt programate să înceapă în 2028 și să fie finalizate până în 2030.
Rheinmetall Unmanned Vehicles: Drone și roboți produse în Balcani de Rheinmetall
![]()
Preluarea companiei croate DOK-ING de către Rheinmetall. Sursa foto: Rheinmetall via LinkedIn
Revenind la tranzacția dintre Rheinmetall și compania croată DOK-ING, noua societate cu sediul la Zagreb va funcționa de acum sub numele Rheinmetall Unmanned Vehicles, în timp ce fondatorul și, până de curând, unicul proprietar, Vjekoslav Majetić, își păstrează cota rămasă de 49%.
Contractul propriu-zis fusese semnat încă din 4 martie, tot la Zagreb, în prezența viceprim-ministrului și ministrului croat al apărării, Ivan Anušić, un aspect care spune multe despre importanța strategică pe care Zagrebul o atribuie acestui parteneriat.
Valoarea financiară a tranzacției nu a fost făcută publică nici de această dată, cele două părți menținându-și înțelegerea de confidențialitate stabilită încă de la semnare.
Piața bursieră a reacționat aproape instantaneu. Acțiunile Rheinmetall au urcat cu aproape 5,5% la Bursa din Frankfurt după confirmarea finalizării tranzacției, un semnal clar al încrederii investitorilor în strategia de extindere a companiei germane către tehnologiile militare autonome.
Până la intrarea sub umbrela Rheinmetall, DOK-ING livrase aproximativ 500 de platforme către clienți din peste 40 de țări, iar sistemele sale de deminare robotizată sunt folosite în prezent chiar în Ucraina, unde sprijină operațiunile de curățare a terenurilor afectate de conflict.
Parteneriatul dintre cele două companii a început practic în octombrie 2024, când Rheinmetall și DOK-ING au convenit o cooperare inițială axată pe dezvoltarea în comun a unui vehicul fără pilot pentru minare și deminare.
Nucleul tehnologic al actualei colaborări este Komodo, o platformă hibridă modulară de mare capacitate dezvoltată de DOK-ING, capabilă să transporte o sarcină utilă de peste 8,5 tone. Rheinmetall urmează să completeze acest schelet tehnic cu module proprii de capabilitate și pachete de echipamente (sisteme de foc direct și indirect, deminare și minare, recunoaștere și logistică) transformând practic o platformă robotică versatilă într-un instrument de luptă cu adevărat modular.
„Putem acum să înființăm centrul nostru de competență în Croația, în domeniul vehiculelor fără pilot și autonome pentru scopuri militare", a declarat dr. Björn Bernhard, directorul general al diviziei Rheinmetall Vehicle Systems Europe.
„Prin această nouă configurație, ne propunem să obținem o poziție puternică pe piață în segmentul vehiculelor de luptă și de sprijin blindat fără pilot. Vedem potențial de creștere pe această piață de viitor și, în același timp, ne stabilim o poziție solidă în Croația, țară parteneră în UE și NATO și o piață de clienți extrem de atractivă."
Wingman, robotul care va merge alături de tancurile germane
![]()
Conceptul robotizat terestru Wingman al Rheinmetall, imegine cu caracter ilustrativ. Photo source: BiznisInfo.ba
Pe termen mai lung, cele două companii intenționează să dezvolte împreună sisteme de sprijin fără pilot, dintre care cel mai avansat conceptual este Wingman, un vehicul autonom echipat cu sisteme de arme, gândit să opereze alături de tancurile de luptă și de mașinile de luptă a infanteriei, oferind atât recunoaștere, cât și sprijin de foc.
Aceste sisteme sunt concepute să completeze direct flota deja consacrată a Rheinmetall, precum tancul de luptă principal Panther KF51, vehiculul de recuperare blindat Büffel/Buffalo și vehiculul blindat de geniu Kodiak. Practic, ideea din spatele acestui parteneriat este ca robotul terestru să nu mai fie un accesoriu izolat, ci o piesă integrată organic în ecosistemul de vehicule blindate pe care Rheinmetall îl produce deja pentru mai multe armate europene.
Vjekoslav Majetić a privit tranzacția drept o etapă firească de maturizare pentru compania pe care a construit-o de la zero: Fondatorul a ținut să sublinieze, într-o declarație anterioară făcută chiar la momentul semnării din martie, că dezvoltarea, excelența inginerească și competențele-cheie ale DOK-ING vor rămâne în Croația, un angajament menit probabil să liniștească temerile locale legate de o eventuală relocare a activității către Germania.
Croația, cap de pod pentru robotica militară europeană
![]()
Robot UGV de tip Mission Master, photo source: Rheinmetall
Dincolo de detaliile tehnice ale platformei Komodo, achiziția DOK-ING se înscrie într-un tipar mai amplu în care marii producători europeni de apărare își extind rapid portofoliul de sisteme fără pilot, pe fondul creșterii cheltuielilor militare în întreaga alianță NATO.
Pentru Rheinmetall, companie cu o cifră de afaceri de 9,8 miliarde de euro în 2024, aproximativ 44.000 de angajați la nivel global și un portofoliu de comenzi care se apropia, la finalul primului trimestru din 2026, de 73 de miliarde de euro, mișcarea din Croația nu este una izolată, ci parte a unei strategii coerente de a controla direct, prin achiziții, tehnologiile pe care piața militară le cere tot mai insistent, cum sunt vehiculele autonome capabile să preia riscurile pe care, altfel, ar trebui să le suporte militarii.
Pentru Croația, însă, semnificația este poate și mai profundă. Găzduirea unui centru de competență Rheinmetall pentru vehicule autonome militare plasează țara în centrul uneia dintre cele mai noi și dinamice direcții de dezvoltare din industria de apărare, exact tipul de investiție strategică pe care statele din regiune, inclusiv România, îl urmăresc cu mare atenție, ca model posibil pentru propriile ambiții de a atrage capacități industriale occidentale de vârf, nu doar contracte de achiziție de echipamente deja fabricate.