Această sumă este o dovadă a magnitudinii efortului necesar pentru o Europă mai puternică. Pentru economiile mari, precum Germania, Franța și Marea Britanie, costurile se vor ridica la „zeci de miliarde” anual, conform lui Dick Zandee de la Clingendael Institute.
CT25 se va concentra pe apărarea aeriană și antirachetă, reflectând lecțiile învaţă un urma derulării conflictului din Ucraina. Olanda a crescut deja bugetul de apărare pentru 2025 la 22 de miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de expertul Rudy Ruitenberg pentru publicaţia DefenseNews.
Președintele american Donald Trump a cerut constant țărilor NATO să crească cheltuielile la 5% din PIB, amenințând cu retragerea trupelor americane din Europa.
Secretarul General NATO, Mark Rutte, propune un obiectiv de 5%: 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru infrastructură și securitate cibernetică. Această abordare pe două niveluri ar putea fi considerată o „victorie” pentru Trump.
Cât de mult cheltuiesc statele membre NATO pentru apărare pe măsură ce gradul de percepție a amenințărilor crește?
Tim Lawrenson, expert european în apărare, consideră că este un „salt uriaș” pentru multe națiuni, având în vedere dificultățile economice și datoriile mari. Pe lângă aspectul financiar, există și o provocare a resurselor umane.
Olanda estimează că va avea nevoie de 17.000-18.000 de angajați suplimentari. Amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare al NATO, a anunțat o creștere cu 30% a obiectivelor privind dezvoltarea militară de capacităţi, deși aliații sunt deja cu 30% în urmă cu obiectivele existente. Olanda, Germania și Belgia se confruntă cu un deficit față de țintele asumate în 2021, parțial din cauza lipsei de personal.
Capacitatea de a îndeplini aceste obiective variază destul de mult. Olanda și țările scandinave, cu finanțe publice sănătoase, pot atinge 3,5%. Însă pentru țările din sudul Europei cu datorii mari, cum ar fi Italia, Spania și Belgia (raport datorie/PIB peste 100%), situația este dificilă. Franța, cu o datorie mare, își va asuma riscul bugetar, dar Italia și Spania vor avea nevoie de „măsuri complicate,” potrivit lui Zandee.
Unele țări sunt deja pe drumul cel bun când vorbim despre invesţiile în apărare: Estonia va crește cheltuielile la 5,4% din PIB până în 2026, Danemarca la peste 3%, iar Polonia cheltuie deja 4,1% din PIB. Cu toate acestea, Spania se opune propunerii lui Rutte, țintind 2% până în 2029.
Propunerea lui Rutte de a include cheltuieli conexe în obiectivul de 5% ridică întrebări privind definiția cheltuielilor de apărare. Estonia, deși susține creșterea cheltuielilor, nu dorește să schimbe definiția „apărării dure.”
,,Presiunea lui Trump'' și impactul asupra prezenței militare americane în Europa sunt, de asemenea, subiecte de dezbatere la nivelul NATO. Unii analiști cred că o creștere a cheltuielilor europene ar putea convinge SUA că este acceptabil să-și reducă prezența. Dacă Europa ar trebui să înlocuiască capacitățile americane, costurile ar fi între 226 și 344 de miliarde de dolari, incluzând sute de avioane, nave și tancuri.
Summitul de la Haga va fi un test crucial al unității și angajamentului NATO. Indiferent de rezultatul negocierilor, clar pentru noi toţi este că Europa se pregătește pentru o nouă etapa a cheltuielilor pentru apărare, impulsionată de realitatea geopolitică și de presiunile externe.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
