Președintele Emil Constantinescu, în cadrul unui interviu acordat postului Prima TV, a rememorat negocierile politice care au pus capăt războiului din Iugoslavia, ca urmare a deciziei României de a accepta survolul NATO.
Constantinescu atrage atenția că în anii 1990 România era aproape de faliment iar în contextul mineriadelor, o nouă revoltă populară risca să prăbușească drumul democratic și pro-occidental al țării.
În opinia sa modul în care România a gestionat criza iugoslavă a fost o dovadă de credibilitate esențială pentru Parteneriatul Strategic cu SUA, un parteneriat care a deschis larg calea unui moment crucial care a schimbat România: Integrarea în NATO, cea mai puternică alianță militară din istorie, și garanții de securitate de care țara noastră nu a beneficiat niciodată.
Emil Constantinescu a subliniat că „Statul Major al armatei Iugoslave i-a transmis lui Milosevici (n.r. - fostul președinte al Iugoslaviei Slobodan Milosevic), că în momentul în care România permite survolul războiul s-a încheiat”. Lucru care s-a și întâmplat.
Însă decizia a implicat negocieri politice interne majore. Președintele Emil Constantinescu a povestit cum au avut loc negocierile cu președintele Ion Iliescu, între patru ochi, într-o bibliotecă.
Drumul pro-european al României și separarea de Rusia, decise de o discuție între Constantinescu și Iliescu într-o bibliotecă
Războiul din Iugoslavia
Constantinescu i-a cerut lui Iliescu ca PSD să nu blocheze în Parlament survolul. Discuția s-a axat pe faptul că drumul României nu poate fi alături de o Rusie revanșardă iar alegerea va trebui să fie o poziționare alături de SUA și de lumea occidentală. Constantinescu spune că i-a transmis lui Iliescu că nu va mai candida pentru un al doilea mandat, iar președinția va fi preluată de Iliescu. El a mai afirmat că își propusese de la început că va încerca să reformeze România în cursul unui singur mandat, dar nu a putut anunța acest lucru pentru a nu pierde susținerea politică.
„I-am spus preşedintelui Iliescu că nu mai candidez, iar dumneavoastră veţi fi preşedintele României. Însă ce veţi face, credeţi că lucrurile se mai pot întoarce înapoi, cu o Românie alături de Rusia, Iugoslavia? Credeţi că Iugoslavia mai are un viitor? Credeţi că viitorul poate fi alături de o Rusie revanşardă?”, a dezvăluit Emil Constantinescu.
El a adăugat că în contextul războiului politic dintre cei doi, și a faptului că Iliescu nu putea să voteze în Parlament cu „da” în ceea ce privește survolul, i-a propus să se abțină, lucru care s-a și întâmplat. Singura formațiune care s-a opus vehement a fost partidul de extremă dreapta PRM, condus de Corneliu Vadim Tudor.
„Preşedintele Iliescu s-a uitat la mine, după care a zis că da. Poţi să fii de acord sau nu cu preşedintele Iliescu. Poţi să fii să zicem de acord cu poziţia, dar pe vremea aceea, când se spunea da, era da”, a mai precizat Constantinescu.
Votul din Parlament a acceptat astfel decizia survolului cu o majoritate covârșitoare, numărul parlamentarilor PRM fiind infim.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
