EXCLUSIV „Condițiile le stabilim noi”: Iranul menține blocada în Strâmtoarea Ormuz și cere SUA compensații de război pentru reluarea tranzitului

portavion-eisenhower-in-tranzit-prin-stramtoarea-ormuz-2023
În această fotografie obținută de la Departamentul Apărării al SUA, portavionul USS Dwight D. Eisenhower (CVN 69) (IKE) al Marinei SUA tranzitează Strâmtoarea Hormuz pe 26 noiembrie 2023. Sursa foto: DoD.
Republica Islamică Iran a impus sâmbătă un set de precondiții stricte pentru redeschiderea tranzitului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice globale. Abordarea geostrategică a Teheranului, care condiționează deblocarea căii navigabile de obținerea unor despăgubiri de război, complică semnificativ negocierile pentru reluarea fluxului petrolier și riscă să prelungească efectele economice ale blocadei instituite după atacurile aeriene americano-israeliene din luna februarie.

Strâmtoarea Ormuz a fost, în practică, închisă traficului comercial nerestricționat, Teheranul încercând să impună taxe de tranzit și vizând direct navele care încearcă să ocolească rutele controlate de forțele iraniene. Aceste atacuri au condus,fără a suprinde pe cineva, la prăbușirea armistițiului stabilit în luna aprilie, mediatorii internaționali depunând eforturi pentru a readuce părțile la termenii unui memorandum semnat în iunie.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că negocierile cu Omanul privind gestionarea tranzitului se apropie de faza finală. Cu toate acestea, el a subliniat că redeschiderea este condiționată de „compensarea încălcărilor” memorandumului din iunie. Cu alte cuvinte, cine l-a încălcat trebuie să-și plătească în bani, dacă se poate. În același timp, reprezentanții Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) au adoptat o retorică mult mai dură, precizând că redeschiderea strâmtorii nu este rezultatul discuțiilor diplomatice cu Omanul, ci o consecință a faptului că „inamicul este forțat să accepte condițiile Iranului”.

Cerile oficiale ale regimului de la Teheran, prezentate de secretarul Consiliului de Securitate iranian, Mohammad Bagher Zolghadr, includ nu doar ridicarea blocadei navale paralele instituite de SUA și încheierea sancțiunilor economice. Iranul solicită, de asemenea, deblocarea activelor financiare înghețate și, elementul central al disensiunilor, compensații pentru daunele de război rezultate în urma campaniei americane și oprirea operațiunilor împotriva aliaților Iranului (Axa Rezistenței) din Liban, Teritoriile Palestiniene, Yemen și Irak.

La Washington, administrația menține o abordare rezervată față de declarațiile oficialilor iranieni. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a afirmat că Statele Unite se așteaptă ca Iranul să restabilească fluxul de petrol și gaze la nivelurile anterioare conflictului și să garanteze siguranța navigației comerciale.

„Așteptarea noastră este să vedem aceeași cantitate de petrol și gaze ieșind din Golf ca înainte de începerea conflictului”, a declarat Vance pentru Fox News, precizând că Teheranul a comunicat această intenție.

Totuși, el a subliniat abordarea pragmatică a SUA: „Dar știți, nu avem încredere. Noi verificăm. Ne uităm nu la cuvintele oamenilor, ci la faptele lor”. Referitor la intenția regimului iranian de a impune taxe de tranzit navelor care traversează strâmtoarea (practică interzisă de legislația internațională maritimă), Vance a precizat că Iranul a transmis că nu intenționează să recurgă la această măsură, însă Washingtonul monitorizează atent situația.

Atacurile asupra infrastructurii maritime continuă

În ciuda negocierilor mediate de Oman, atacurile asimetrice asupra navelor comerciale continuă. Sâmbătă, Ministerul de Externe al Emiratelor Arabe Unite (EAU) a condamnat un atac iranian cu rachetă care a vizat un petrolier aparținând companiei de stat ADNOC (Abu Dhabi National Oil Company) în timp ce tranzita Strâmtoarea Ormuz. Deși atacul nu a produs victime, acesta confirmă vulnerabilitatea rutei.

Organizația britanică pentru comerț maritim (UKMTO) a raportat, de asemenea, lovirea unei nave de către un proiectil în largul coastelor statului Oman, incidentul provocând un incendiu, stins ulterior fără victime umane. ADNOC a raportat că 15 dintre navele sale au fost vizate de la începutul conflictului, inclusiv trei atacuri doar în această săptămână.

Ministerul de Externe din Oman a condamnat atacurile repetate, fără a nominaliza direct Iranul, și a făcut apel la reținere, solicitând evitarea oricăror acțiuni care ar putea pune în pericol negocierile privind securitatea navigației.

Realinierea geostrategică: Tratatul de apărare de la Mecca

În timp ce criza din Strâmtoarea Ormuz rămâne un focar de instabilitate, arhitectura de securitate a Orientului Mijlociu se reconfigurează accelerat. Turcia, Arabia Saudită și Pakistanul au semnat recent un acord trilateral de apărare la Mecca, conceput pentru a stabiliza regiunea în fața amenințărilor comune.

Ministrul de Externe al Turciei, Hakan Fidan, a declarat că anticipează aderarea Egiptului la această alianță într-o etapă viitoare, descriind Cairo drept un „partener natural”. Această declarație survine după ce luna trecută, un atac cu drone a vizat active militare americane dintr-un port egiptean la Marea Mediterană, primul incident de acest fel pe teritoriul egiptean de la izbucnirea conflictului irano-american.

Fidan a subliniat că tratatul semnat la Mecca nu este îndreptat împotriva unui stat specific (nu vizează nicio țară „care nu îi atacă pe semnatari”), ci reprezintă un mecanism de consolidare a descurajării colective. Ministerul pakistanez de Externe a clarificat esența acordului: un atac asupra oricărui membru va fi considerat un atac asupra tuturor semnatarilor, creând astfel un nou bloc defensiv capabil să asigure stabilitatea regională pe fondul reconfigurării politicii de securitate a Washingtonului.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes
x close