Clase cu predare în limba română din regiunea Cernăuți aproape de desființare

Gheorghe Orjanu / 24 aug 2020 / 21:43
Foto: În data de 17 octombrie 2017 românii din regiunea Cernăuți au organizat un protest în fața Administrației Regionale de Stat împotriva Legii Educației
Foto: În data de 17 octombrie 2017 românii din regiunea Cernăuți au organizat un protest în fața Administrației Regionale de Stat împotriva Legii Educației

Agenția de presă BucPress din regiunea ucraineană Cernăuți, a informat pe 23.08.2020, că unele clase din trei școli cu predare în limba română din orașul Cernăuți riscă să fie desființate ca urmare a lipsei de bani.

În acest sens, Departamentul Financiar al Primăriei Cernăuți a propus Departamentului de Învățământ să închidă unele clase din școlile cu predare în limba română Nr 10 și 17 din suburbia Roșa și Nr 13 din Horecea Urbană, deoarece nu se completează cu un număr suficient de elevi, iar primăria nu are bani pentru finanțare.

„În rezultatul formării unei rețele ineficiente de școli, apare un deficit la capitolul subvenției de stat, aceste cheltuieli trebuie acoperite din fondurile bugetare ale orașului Cernăuți”, a precizat șefa Departamentului Financiar al primăriei Cernăuți, Livia Bambuleak.

Aceasta a adăugat că din cauza crizei economice provocate de pandemia COVID-19, primăria Cernăuți nu dispune de suficiente resurse financiare, de aceea propune reorganizarea unor școli din oraș. Conform articolului publicat de BucPress,  reorganizările urmează să aibă loc doar în trei școli cu predare în limba română, în timp ce școlile cu predare în limba ucraineană vor fi finanțate ca și înainte.

Una dintre clasele vizate este clasa a X-a de la Școala 10, unde numărul de 13 elevi este considerat prea mic pentru a menține o clasă cu predare în limba română. Astfel, școala din suburbia Roșa, cu o istorie de peste 200 de ani, va rămâne fără clase superioare, iar copiii care vor dori să învețe în limba română vor trebui să se deplaseze 5-8 kilometri până în centrul orașului, la Gimnaziul „Alexandru cel Bun”, pentru a învăța în limba maternă.

BucPress precizează că, în iulie 2019, Livia Bambuleak a avut o întâlnire cu părinții elevilor de la școlile 10 și 17. Atunci, în prezența echipei de filmare BucPress TV, care a sosit la fața locului la solicitarea românilor din zonă și a implicării părinților, s-a reușit amânarea deciziei de desființare a unor clase cu predare în limba română.

Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU), din care fac parte peste 20 de asociații pentru cultura română și organe de presă, a luat act de această inițiativă a primăriei orașului Cernăuți, care reprezintă o încălcare a dreptului la studii în limba maternă și va iniția o serie de demersuri pentru găsirea unei soluții. Într-un comunicat de presă, remis BucPress, CNRU a condamnat cu tărie inițiativele Departamentului Financiar al primăriei orașului Cernăuți, menționând că, potrivit reglementărilor internaționale asumate de Ucraina, atunci când minoritățile naționale necesită o protecție specială, statele sunt obligate să adopte măsuri speciale.

Comentariul autorului: În prezent, românii din Ucraina se confruntă cu două probleme principale în menținerea identității naționale. Una dintre acestea este învățământul în limba maternă, iar cealaltă o reprezintă nivelul de reprezentare în structurile de stat regionale și locale. Menționăm că în Ucraina va fi adoptată cât de curând o nouă lege privind organizarea administrativ-teritorală a țării. Conform acesteia, numărul de regiuni și de localități va fi redus substanțial în scopul optimizării cheltuielilor cu administrația. Unele din localitățile în care românii sunt majoritari vor fi comasate cu cele locuite în totalitate de ucraineni, iar după alegerile din octombrie 2020 minoritatea română își va pierde gradul de reprezentare în consiliile locale și regionale.         

Ucraina este parte a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, a Consiliului Europei. Conform, articolului 5 din convenție, ”părţile se angajează să promoveze condiţiile de natură să permită persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale să-şi menţină şi să-şi dezvolte cultura, precum şi să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor, respectiv religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul lor cultural.”         

Cu toate aceste obligații asumate de statul ucrainean, în ultimii șase ani s-a înregistrat un regres în problema minorităților, cauza principală fiind reafirmarea ideologiilor naționaliste în contextul conflictului cu Rusia.         

Minoritatea românească din Ucraina, numărând aproape 410 000 de persoane, este a doua ca mărime după minoritatea rusă. Ulterior prăbușirii Uniunii Sovietice, românii au fost divizați artificial în două comunități – români în regiunile Cernăuți și Transcarpatia, respectiv moldoveni în regiunea Odessa. Liderul comunităților moldovenilor din Ucraina, Anatol Fetescu, conform unui articol publicat de Romanian Global News pe 20.08.2020, s-a dovedit a fi un colaborator al Serviciului de Securitate ale Ucrainei.         

Într-un articol publicat azi de Agenția de presă BucPress, Alexandrina CERNOV, membru de onoare al Academiei Române, etnic român din Cernăuți, trage un nou semnal de alarmă asupra riscului tot mai mare de deznaționalizare a românilor din Ucraina, făcând o paralelă interesantă și sugestivă a zilelor de azi cu incertitudinile anului 1918.         

Conform fostului ministru de externe al României, Teodor Meleșcanu, protecția drepturilor minorităților naționale constituie un ingredient necesar al stabilităţii şi securităţii regionale şi al bunei vecinătăţi (03.05.2017, summitul organizat de think tank-ul Strategikon la București).

 

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2020 - Toate drepturile rezervate.
nxt.24
YesMy