Pe 18 decembrie, Ministerul malian a emis o notă în care afirmă că desfășurarea face parte dintr-o schemă bilaterală la cererea guvernului Ciadului de a-și consolida contingentul din nordul Mali în urma "reconfigurarii forței Barkhane". Din cei 13.000 de militari de menținere a păcii ONU din nordul și centrul Mali, 1.400 sunt din Ciad.
Ciadul a desfășurat aproximativ 1.000 de militari în regiunea de frontieră Niger, Burkina Faso și Mali în februarie, după ce Franța și-a semnalat pentru prima dată intenția de a-și reduce prezența regională.
Misiunea Multidimensională de Stabilizare Integrată a Națiunilor Unite în Mali, cunoscută sub numele de MINUSMA, și-a început desfășurarea în Sahel în 2013 și se susține că are un efectiv de 16.500 persoane, dintre care 10.700 de soldați.
Purtătorul de cuvânt al guvernului din Ciad, Azem Bermendoa, a declarat că în curând vor fi trimise trupe suplimentare în Mali, fără a specifica dimensiunea contingentului sau momentul desfășurării. Bermendoa a afirmat: "După retragerea trupelor franceze, am considerat urgent să întărim capacitatea operațională și tactică a contingentului nostru în așteptarea ca armata maliană și forțele ONU de menținere a păcii să-și reorganizeze dislocarea".
Eforturile anunțate de Ciad vin în momentul în care Franța își reduce misiunea de combatere a terorismului cunoscută sub numele de Barkhane. Pe 14 decembrie, trupele franceze au părăsit orașul Timbuktu unde, la 2 februarie 2013, fostul președinte francez, Francois Hollande, declarase începutul ofensivei militare franceze în Mali, care ajutase țara să respingă rebelii islamiști din regiunile nordice.
Decizia de a retrage soldații francezi din Timbuktu a fost luată în cadrul programului de reducere a prezenței Parisului în țara africană. Franța a anunțat în iunie anul acesta că va retrage peste 2.000 de militari din regiunea Sahel până la începutul anului 2022, concentrându-și eforturile militare pe neutralizarea operațiunilor rebele și pe întărirea și antrenarea armatelor locale.
Decizia a venit pe fondul instabilității politice crescânde în țara africană, unde colonelul Assimi Goita, după ce a condus două lovituri de stat în mai puțin de un an, a depus jurământul ca președinte interimar pe 7 iunie. În ultimele luni, știrile despre o posibilă desfășurare în Mali a mercenarilor ruși din Grupul Wagner au testat în continuare legăturile deja tensionate dintre guvernul francez și liderii puciului.
Dificultățile au crescut și pentru că sentimentul antifrancez devenise foarte popular în rândul populației maliene, care acuza Parisul că nu a reușit să țină sub control escaladarea violenței din partea grupurilor armate.
Armata franceză și-a închis deja bazele din Kidal și Tessalit, în nord, dar își menține prezența în Gao, o zonă încă extrem de instabilă, unde operațiunile s-au concentrat în ultimii ani.
Până anul viitor, Parisul va avea aproximativ 3.000 de militari în Sahel, față de 5.100 dislocați la apogeul desfășurării sale.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
