În februarie, o anchetă comună a Washington Post, televiziunii germane ZDF şi radioteleviziunii suedeze SRF, a dezvăluit că CIA, în asociere cu serviciile de informaţii germane, a preluat în 1970 controlul societăţii Crypto AG, care le-a asigurat acces la comori de informaţii secrete. O a doua societate elveţiană, Omnisec, de dimensiuni mai reduse, a fost utilizată în acelaşi mod, a dezvăluit SRF în această săptămână.
Până în urmă cu doi ani, când a dat faliment, Omnisec vindea material de criptare pentru voce, fax şi date guvernelor din lumea întreagă. La fel ca şi Crypto AG, produsele societăţii le permiteau spionilor americani şi germani să aibă acces la schimburi de informaţii pe care clienţii le credeau securizate.
Omnisec a vândut însă aparate din seria sa OC-500 şi unor agenţii federale elveţiene, precum şi celei mai mari bănci din ţară, UBS, şi altor companii private elveţiene, mai dezvăluie SRF. O descoperire care a provocat vii reacţii, scandalul Crypto fiind încă prezent în amintirea oamenilor. "Asta pune problema spionajului chiar în ţară", a declarat Hans-Peter Portman, un ales parlamentar al Partidului Liberal, pentru postul de televiziune, transmite Agerpres.
Copreşedintele partidului socialist, Cedric Wermuth a făcut apel la deschiderea unei anchete parlamentare. "Cum se poate întâmpla un asemenea lucru într-o ţară care se declară neutră, precum Elveţia?", s-a întrebat el într-o declaraţie oferită postului.
O anchetă parlamentară asupra afacerii Crypto AG a ajuns în octombrie la concluzia că serviciile de informaţii elveţiene au profitat de controlul exercitat asupra Crypto de CIA şi BND, dar au omis să informeze guvernul federal.
"Serviciul de informaţii strategice (SRS), o organizaţie care a precedat Serviciul de informaţii al Confederaţiei (SRC), ştia din 1993 că servicii de informaţii străine se ascundeau în spatele societăţii Crypto AG", afirmă raportul, care subliniază, de asemenea, că nu a existat nimic ilegal în colaborare, dar consideră că spionii elveţieni au ascuns cu bună ştiinţă lucruri organismelor însărcinate să-i supravegheze.
Printre clienţii Crypto se aflau Iranul, junte din America latină, India, Pakistan, Arabia Saudită, Libia şi Vatican, a explicat cotidianul american.
Maşinile de criptare vândute aliaţilor SUA erau securizate, în timp ce altele puteau fi "sparte" de spionii americani.
Cele două agenţii de contaspionaj ”au trucat echipamente ale societăţii cu scopul de a sparge uşor codurile ţărilor (cliente) care le foloseau pentru a trimite mesaje criptate”.
Ele au supravegheat astfel criza ostaticilor de la Amabasada Statelor Unite din Teheran în 1979, au furnizat Marii Britanii informaţii despre armata argentiniană în Războiul din Insulele Falklands, au urmărit campania de asasinate ale dictatorilor sud-americani şi au surprins conducători libieni felicitându-se după atentatul la o discotecă din Berlinul de Vest în 1986, în care au fost ucişi doi militari americani.
Operaţiunea - intitulată "Thesaurus", iar apoi "Rubicon" - a fost ”lovitura secolului” în domeniul informaţiilor clasificate, se felicita CIA într-un raport din 2004 consultat de autorii anchetei. Ei au avut totodată acces la documente colectate de serviciile de informaţii germane în 2008.
Nici CIA şi nici BND nu au dorit să comenteze această anchetă, însă nu au negat autenticitatea documentelor, potrivit Washington Post.
Fostul coordonator al informaţiilor germane Bernd Schmidbauer a confirmat la ZDF existenţa acestei operaţiuni, apreciind că "Rubicon" a permis ”să se facă lumea un pic mai sigură”.
Societatea suedeză Crypto International, care a cumpărat Crypto AG, a apreciat că ancheta este ”foarte alarmantă” şi a dat asigurări că nu are ”nicio legătură cu CIA sau BND”.
Citește și: CIA a suferit în 2017 o pierdere masivă de date cu caracter secret
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
