"Blocul Naţional Sindical susţine programul de înzestrare al Armatei Române, nu contestă deciziile care vizează achiziţiile de un anumit tip pe care Armata Română trebuie să le facă pentru a răspunde cerinţelor de interoperabilitate cerute unui stat membru NATO, dar cere Guvernului României şi Parlamentului României să se implice în mod responsabil şi transparent în ceea ce priveşte condiţiile financiare şi de investiţii care ar trebui stabilite în aceste procese de achiziţii", se arată într-un comunicat al federaţiei sindicale, preluat de Agerpres.
Sindicaliştii reamintesc faptul că, în varianta de achiziţie anulată de către MApN anul trecut şi câştigată de concernul European MBDA, acesta se angajase să furnizeze un offset de 80% care cuprindea un centru de mentenanţă pentru acest sistem şi rachetele antinavă, preţul fiind considerabil mai mic (cu circa 40%) decât preţul care urmează să fie plătit de MApN pentru sistemul dezvoltat de firma Konigsberg pe care MApN intenţionează să-l achiziţioneze din Statele Unite, acolo unde firma Raytheon este integrator pentru piaţa americană.
"Blocul Naţional Sindical îşi exprimă dezacordul faţă de practicile MApN în ceea ce priveşte achiziţiile de tehnologie militară şi care în opinia noastră au sfidat discursul preşedintelui României din 2015. Nici până astăzi vorbele rostite atunci nu s-au materializat în programe concrete care să conducă la revitalizarea industriei de apărare româneşti, la întărirea economiei naţionale fără de care nu se poate concepe o strategie de apărare viabilă", se mai spune în comunicat.
BNS îşi exprimă, de asemenea, încrederea că, săptămâna viitoare, Comisia de Apărare din Camera Deputaţilor unde vor continua dezbaterile pe proiectul de lege L18/2021 va arăta mai multă transparenţă şi disponibilitate de dialog.
Sindicaliştii BNS reamintesc declaraţia preşedintelui Klaus Werner Iohannis rostită în data de 13 ianuarie 2015 la semnarea pactului de alocare a minimum 2% din PIB pentru apărare pe o durată de 10 ani: "Armata este un furnizor de Securitate dar poate să devină şi un furnizor de dezvoltare economică. Programele de achiziţii pot să însemne şi investiţii străine şi locuri de muncă pentru români. Eu văd acordul ca pe un acord implicit de dezvoltare a industriei de apărare. Până acum s-au spus multe vorbe, s-au făcut multe strategii care au rămas pe hârtie".
Sindicaliștii au avut ”interzis” la Comisia de apărare din Senat
La mai puţin de un an după acel discurs, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării îşi dădea avizul pentru un amendament la Legea 346/2006 prin care se introducea teza conform căreia contractele de tip "Guvern la Guvern" erau exceptate de la aplicarea legii operaţiunilor compensatorii, L354/2003, cunoscută şi sub numele de "legea offsetului". "Ce a însemnat acest articol este cunoscut deja. Miliarde de dolari pierdute pentru statul român prin aplicarea acestei modificări legislative la contractele de achiziţii de tip FMS/LOA pentru sistemele Patriot, HIMARS, armament şi sisteme pentru corvete sau modernizare F-16. Acolo unde ţări precum Polonia au aplicat offsetul cu obstinaţie obţinând rezultate spectaculoase, România a abdicat în mod ruşinos", afirmă reprezentanţii BNS în comunicat.
Potrivit sursei citate, odată cu reînceperea activităţii parlamentare, pe agenda Comisiei de apărare din Senat a apărut şi Proiectul de lege cu indicativul L18/2021 care vizează realizarea "Capabilităţii de luptă împotriva navelor de rachetă antinavă" aferentă programului de înzestrare "Sistem de instalaţii mobile de lansare rachetă antinavă" (SIML).
"Suntem interesaţi să păstrăm locurile de muncă în industria de apărare şi nu numai, mecanismul de offset aplicat în mod corect înseamnă locuri de muncă şi valoare adăugată creată la nivel local. Avem nevoie de aceste resurse acum poate mai mult ca niciodată în ultimii 10 ani. Tocmai de aceea monitorizăm modificările legislative ce afectează aplicarea acestui mecanism. Ca urmare, am analizat la nivelul confederaţiei textul proiectului de lege mai sus menţionat, în urma acestei analize rezultând un pachet de şapte amendamente la acest proiect de lege", spun reprezentanţii BNS.
Întrucât BNS în calitate de organizaţie sindicală nu are drept la iniţiativă legislativă, mai mulţi senatori şi-au arătat disponibilitatea de a prelua cele 7 amendamente ale organizaţiei sindicale şi de a le asuma ca iniţiative legislative proprii, în timp ce liderii federaţiei sindicale aveau acceptul de a participa la dezbaterile din comisie pentru a explica şi susţine aceste amendamente.
Ulterior, liderilor BNS nu li s-a permis accesul la lucrările comisiei, motivaţia acestei decizii fiind legată de prezumtive secrete de stat sau de serviciu. "Dar nu acesta este adevăratul motiv pentru care ni s-a refuzat accesul la lucrările comisiei pentru că subiectul fusese dezbătut amplu în presa românească încă de anul trecut când Ministerul Apărării Naţionale explica public de ce a anulat o licitaţie care trebuia să se încheie cu un consorţiu european şi care viza exact subiectul proiectului de lege aflat în dezbatere. Mai mult, proiectul de lege, cât şi nota sa de fundamentare sunt documente publice care pot fi descărcate oricând de pe site-ul Parlamentului României", spun sindicaliştii.
"Niciodată, în 30 de ani de existenţă a BNS, nu ni s-a refuzat de vreo comisie parlamentară posibilitatea de a fi prezenţi la lucrările comisiilor parlamentare şi de a ne susţine punctele de vedere în apărarea intereselor economice, financiare şi sociale ale membrilor noştri", se precizează în comunicatul BNS.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
