Prim-ministrul ungar Viktor Orban ne prezintă o evaluare sumbră a viitorului Europei într-un interviu acordat ziarului Magyar Nemzet, în perioada Crăciunului, avertizând că nu poate exclude un scenariu în care 2025 ar putea fi ultimul an de pace pe continent.
Însuși faptul că o astfel de întrebare este pusă astăzi, spune el, arată cât de mult s-a schimbat Europa.
Bruxelles-ul vrea război, Ungaria vrea pace. Niciun cuvânt despre ce vrea Rusia
Orban a evaluat că Uniunea nu se îndreaptă în prezent spre calmarea conflictului, ci spre escaladarea acestuia. "Săptămâna trecută, la (Consiliul european - n.r) Bruxelles, am reușit doar să încetinim ritmul în care Europa alunecă spre război", a spus el, adăugând că unele state membre doresc să accelereze și mai mult procesul.
Liderul ungar preia propaganda rusă și spune că Europa caută conflictul. "Ungaria vrea pace, dar Bruxelles-ul vrea război (...) Acesta este un reflex istoric binecunoscut. Atunci când nu pot concura cu regiunile cu creștere mai rapidă, încearcă să genereze creștere printr-o economie de război", spune Orban, care uită să menționeze că înarmarea Europei este o reacție la agresiunile militare al Rusiei.
Interesant e că Orban vorbește mult despre presupusele greșeli ale Europei, dar nu spune un cuvânt despre Rusia. Faptul că Rusia e un pitic economic se datorează nu Europei, ci "mandarinilor" ruși conduși de Putin. O Rusie cu resurse uriașe, care a acum câteva decenii era peste China, iar acum a ales calea militară pentru a-și justifica eșecurile economice interne.
Momentul-test al poziționării lui Orban va fi scenariul unui atac rusesc asupra unui alt stat european. Totuși, reacția sa e previzibilă: Orban nu ar apăra agresiunea, dar ar întârzia și dilua răspunsul Europei și NATO; liderul ungar a făcut asta și în cazul Ucrainei.
Oportunitate ratată în 2022
Harta conflictelor înghețate în Europa, înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Photo credit: Warsaw Institute
Prim-ministrul ungar susține că implicarea Europei în războiul din Ucraina nu a fost inevitabilă. „În februarie 2022, Europa ar fi putut trimite o misiune de menținere a păcii la Moscova și Kiev și nu ar fi declarat acest conflict război propriu. Dacă s-ar fi întâmplat asta, nu am trăi astăzi în umbra războiului”, a argumentat el.
Tot Orban uită să menționeze că astfel de misiuni de pace ale UE au fost trimise și după ce rușii au anexat ilegal Crimeea și au rupt o parte din Donbas. în 2014. Rezultatele acestor inițiative s-au văzut în 2022, când Rusia a atacat din toate direcțiile Ucraina.
Alături de propaganda Moscovei, Orban preia și discursul administrației Trump
El a menționat rolul Statelor Unite ca punct de cotitură. „Intervenția administrației Biden a decis în favoarea taberei războiului”, a spus el, adăugând că noul președinte american pledează acum pentru pace, pe care o consideră un avertisment adresat Europei de a nu-și lega deciziile strategice de ciclurile politice interne americane.
Orban a fost extrem de critic față de funcționarea Uniunii Europene. El consideră că Uniunea se află în proces de dezintegrare, în timp ce, în același timp, „ambițiile imperiale ale birocrației de la Bruxelles” se consolidează.
El a avertizat că, fără reforme fundamentale, Uniunea se confruntă cu un proces ireversibil de dezintegrare, iar aici liderul ungar respectă, la literă, discursul administrației Trump. „Dacă nu există o schimbare rapidă și profundă, vom ajunge la punctul fără întoarcere”, a spus el.
Consecințele economice și costul războiului
Orban recunoaște că și Ungaria resimte efectele războiului. De asemenea, el a făcut referire la împrumutul de 90 de miliarde de euro propus pentru Ucraina, subliniind că Ungaria nu participă la acesta. „Acest lucru ar finanța încă doi ani de război”, a spus el.
Vorbind despre costul uman al conflictului, premierul ungar a oferit niște cifre sumbre. „Aproximativ nouă mii de oameni pe săptămână sunt uciși în luptele de ambele părți. Asta înseamnă 400 de mii pe an. În doi ani - 800 de mii de morți sau persoane cu dizabilități permanente. Cine îndrăznește să își asume responsabilitatea morală pentru asta?”, s-a întrebat el. Credem că răspunsul este destul de simplu: cel care a început o agresiune militară în 2022 - și anume Putin.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
