Armata europeană se face: Cum ar putea contribui indirect România la formarea ei. Teama de Rusia și decuplarea SUA de Europa sperie

Photo source: NATO
Photo source: NATO

Uniunea Europeană face pași mari în vederea realizării unei armtate comune europene în contextul unei Rusii tot mai agresive. Iar fondurile de coeziune, atât de benefice pentru statele mici cu scopul de a micșora decalajul dintre ele și vestul Europei, vor fi redirecționate către armata europeană în cazul în care aceste state nu le absorb.

Cu alte cuvinte nu vor mai exista derogări. Liderii europeni vor ca banii rămași din aceste fonduri europene să fie redirecționați către un fond comun de apărare pentru dezvoltarea unei armate europene. 

Criza de securitate fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial, generată de invadarea Ucrainei de către Rusia, dar și perspective în care după alegerile din noiembrie americane din noiembrie anul acesta SUA se vor reveni la o politică izolaționistă și se vor decupla de Europa, îi sperie pe liderii europeni. Mai ales că războiul împotriva Ucrainei a arătat mari lacune în ceea ce privește producția în industria de apărare europeană.

Ucraina e o lecție și UE nu renunță la ideea de a crea o așa-zisă armată europeană, armată care ar trebui să completeze NATO.

 

Cum ar putea contribui România indirect la crearea unei armate europene. Teama de Rusia și o posibilă decuplare a SUA de Europa sperie UE

 

2. -imagine fara descriere- (armata_ue_21375900.jpg)

Corina Crețu, europarlamentar și fost comisar european pentru politică regională, în cadrul unui interviu acordat Antenei 3 CNN în acest weekend, a confirmat propunerea ca banii care nu vor fi cheltuiți din fonduri de statele membre să fie realocați către formarea unei armate europene.

„Avem această propunere care a trecut deja, pentru un fond de redresare a Ucrainei în valoare de 50 de miliarde de euro, plus cea de a doua propunere de formare a unei armate europene și crearea unui fond de apărare comună de 100 de miliarde de euro”, explică Corina Crețu.

Întrebată dacă banii care nu vor fi folosiți de statele membre vor fi direcționați către aceste zone, fostul comisar european a afirmat:

„Da. Eu sunt și membră în comisia de politică externă (...) iar aceasta este ideea, statele care nu cheltuie banii până în 2026 să nu mai aibă parte de derogări, banii să fie întorși la comisie iar ei să fie redirecționați către această armată comună europeană”, a arătat europarlamentarul.

„Nu sunt specialistă pe zona de securitate, dar mulți spun că e absolut necesar ca în Europa să existe o armată comună, mai ales în contextul alegerilor din Statele Unite ale Americii”, a conchis Corina Crețu.

 

Câte fonduri a absorbit România în acest exercițiu bugetar

 

3. Photo sour... (nato-armata_71654400.jpg)

Photo source: NATO

Până azi, din exercițiul 2021-2027, România nu a absorbit decât 0.1% din cele 30 de miliarde de euro. Extrem de puțin. O explicație e faptul că proiectele mature s-au mutat pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă nici aici cifrele nu sunt încurajatoare, rata de absorbție fiind de puțin peste 10%. 

„Programele operaționale 2021-2027 puteau fi demarate de un an și jumătate, dar din păcate nu aveam proiecte mature, toate s-au mutat pe PNRR. Avem o rată de absorbție de 0.1% din 30 de miliarde de euro, pentru exercițiul 2021-2027. Ceea ce e foarte trist. Sunt 12 programe operaționale, 8 programe regionale și chiar discuta cu colegii mei că ne-au luptat atât de mult pentru bugete mai mari iar acum ele nu se cheltuie”, a subliniat Corina Crețu. 

„În PNRR situația e similară. Avem 9 miliarde de euro visteria Băncii Naționale și s-a cheltuit un miliard de euro. Deci aproximativ 10%”, mai precizează aceasta, care a subliniat că nu dorește să impună ceva nimănui, procesul fiind foarte complex.

 

Stăm totuși bine pe exercițiul bugetar precedent unde ne temeam de un scenariu mult mai rău, dar am beneficiat de derogări

 

4. -imagine fara descriere- (romania-uniunea-europeana_03846800.jpg)

„În ceea ce privește România, în decembrie 2023 s-a încheiat exercițiul financiar 2014-2020 cu o rată de absorbție de 93%, aproximativ egală cu rata de absorbție din primul exercițiu financiar de care a beneficiat România 2007-2014. E o rată decentă, față de estimările și deficiențele inițiale. Sigur puteam să absorbim 100%”, a mai explicat europarlamentarul.

Corina Crețu a subliniat însă avantajul uriaș al aderării României la UE. Astfel, din 2007 încoace, în ciuda tuturor problemelor și a birocrației politicii românești, profitul net al României a fost unul uriaș, de 60 de miliarde de euro în timp ce PIB-ul a explodat.

„De la intrarea noastră în Uniunea Europeană, din 80 de miliarde de euro, dacă scădem contribuția de 20 de miliarde, netul care a intrat în România a fost de 60 de miliarde și triplarea PIB. Sunt lucruri despre care nu vorbește nimeni și cred că trebuie să discutăm mai mult despre UE, avantajele liberei circulații și a fondurilor europene care se văd în fiecare localitate. Nu există o școală, o aripă de spital sau un drum național care să nu fi beneficiat de aceste fonduri”, a conchis Corina Crețu, care a subliniat că sunt încă multe lucruri care se pot îmbunătăți.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel