Defense România Strategica Ucraina, un cimitir pentru ruși: 156 de militari morți pentru 1 km ocupat. Cum s-a transformat militar Ucraina în 4 ani de război pentru supraviețuire

Ucraina, un cimitir pentru ruși: 156 de militari morți pentru 1 km ocupat. Cum s-a transformat militar Ucraina în 4 ani de război pentru supraviețuire

Armata Ucrainei în Zaporojie, în timpul invaziei ruse. Foto: Captură de ecran via Unian
Războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei a intrat în al 5-lea an. Ceea ce rușii au numit „operațiune militară specială” pentru readucerea Ucrainei în sfera Moscovei și ocuparea rapidă a Kievului s-a transformat într-un fiasco și un malaxor. Rusia azi ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, dar procentul în cei patru ani de război e mult mai mic având în vedere că Peninsula Crimeea și așa-zisele republici autoproclamate Donețk și Lugansk sunt sub ocupație încă din 2014.

De aproximativ doi ani frontul s-a stabilizat, în ciuda unui avans lent al rușilor în estul Ucrainei.

Prețul pentru aceste „câștiguri” strategice din ultimii patru ani e uluitor raportat la „beneficiu”. Numărul de morți e colosal, tehnologic Rusia bate pasul pe loc în timp ce alte state avansează iar economic rușii se află sub pachete de sancțiuni draconice iar dependența de China - inimaginabilă la Moscova înainte de 2022 - e o nouă realitate. 

Prezența pe front a zeci de mii de soldați nord-coreeni în ultimii doi ani e un barometru al acestor pierderi. 

Fără capacitatea de a-și îndeplini obiectivele strategice prin forță militară, Rusia a recurs la o tactică de teroare care ar trebui mai degrabă să-i asigure un scaun la Haga decât la masa negocierilor: Bombardarea intenționată a civililor și a infrastructurii energetice a Ucrainei în plină iarnă, cu scopul de a distruge suportul moral al populației civile.

Ucraina întâmpină și ea dificultăți mari în ceea ce privește resursa umană, suferind de asemenea pierderi mari, dar a reușit în cei patru ani de război să adapteze într-un mod greu de imaginat în 2022 întreg complexul industrial de apărare, iar cifrele vorbesc de la sine: Azi, aproximativ 60% din armamentul pe care îl folosesc ucrainenii e produs în Ucraina iar la capitolul drone și război asimetric, ucrainenii au devenit lideri mondiali.

Costul așa-zisei „eliberări”: Fiecare kilometru de pământ ucrainean ocupat e plătit cu sângele a 156 de militari ruși

DefenseRomania a participat săptămâna trecută la un briefing  de presă susținut de ambasadorul Ucrainei în România, Excelența Sa Ihor Prokopchuk, în preajma celui de-al patrulea an de la invazia pe scară largă a statului nostru vecin. 

Cifrele aduse de pe front sunt înfiorătoare: În ofesiva rusă din ultimele luni, Federația Rusă pierde între 30.000 și 35.000 de militari lunar. 

Aici trebuie să amintim că în ultimele 12 luni de ofensivă rusă, cu ajutorul american la un minim istoric, Rusia a ocupat doar 1.5% din teritoriul Ucrainei. Din nou, cu costuri astronomice în ceea ce privește viețile omenești.

Astfel, pentru fiecare kilometru pătrat ocupat, Rusia a sacrificat în medie 156 de militari.

„În ultimele luni pierderile lor au fost între 30.000 și 35.000 de morți lunar. Câștigul teritorial pe care îl obțin, adică fiecare kilometru de pământ ucrainean cucerit, îi costă viața a 156 de militari. Acesta este prețul războiului lor împotriva Ucrainei”, arată ambasadorul Ucrainei.

„Încă din primele zile ale acestui război de mare intensitate, parteneriatul Ucrainei cu aliații noștri din Europa și de peste Atlantic, SUA și Canada, a jucat un rol extrem de important în consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei.

Cu toate acestea, în ultimii ani, am făcut un progres imens în dezvoltarea capacităților de producție ale industriei de apărare ucrainene. Astăzi, estimăm că 60% din diferitele tipuri de armament folosite pe linia frontului de către apărătorii ucraineni sunt produse în Ucraina. Acesta este un avans considerabil pe care l-am realizat în patru ani de război”, ne-a mărturisit E.S. Ihor Prokopchuk.

Ucraina, lider mondial în războiul dronelor. Kievul, dispus să împărtășească experiența

Ambasadorul Ucrainei a vorbit și de un progres major în ceea ce privește complexul industrial militar, arătând că „dacă la începutul războiului capacitatea complexului industrial de apărare al Ucrainei era estimată la aproximativ 1 miliard de dolari americani, pentru anul acesta a crescut la aproape 35 de miliarde de dolari americani”.

Acesta a precizat că „am realizat câteva inițiative foarte mari, în special ceea ce s-a numit modelul danez”.

„Țările au fost dispuse să contribuie la susținerea capacității de apărare a Ucrainei au oferit contribuții internaționale pentru a sprijini producția prin serviciile ucrainene. Astfel, acest lucru a adăugat o capacitate de producție suplimentară și a asigurat, totodată, ca armele folosite în Ucraina să fie livrate forțelor pentru a fi utilizate pe câmpul de luptă imediat, fără nicio zi de întârziere”, a explicat E.S. Ihor Prokopchuk.

Iar dronele sunt de departe un punct forte al Ucrainei care s-a transformat într-un lider mondial în ceea ce privește războiul asimetric și producția de drone.

„În acești ani, am consolidat semnificativ capacitățile de producție pentru diverse tipuri de drone. Astfel, estimarea noastră actuală este că aproape 90% din toate dronele utilizate pe linia frontului sunt produse în Ucraina. Iar acum, Ucraina a devenit lider global în ceea ce privește utilizarea artileriei”, a mai arătat ambasadorul ucrainean, care a adăugat că „acestea sunt toate progrese pe care Ucraina este, de asemenea, dispusă să le împărtășească cu partenerii ei”. 

În ceea ce privește obiectivele privind aderarea la UE și la NATO, nimic nu s-a schimbat în cei patru ani de război. „Pentru Ucraina obiectivele de angajament privind aderarea la NATO rămân neschimbate. În ceea ce privește UE, am continuat să avansăm către etapele următoare ale procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, punctează ambasadorul Ihor Prokopchuk.

Ucraina mulțumește României

În cadrul briefingului E.S. Ihor Prokopchuk a mulțumit României pentru întreg sprijinul umanitar, militar și politic pe care țara noastră l-a oferit Ucrainei în cei patru ani de luptă pentru propria-i existență, menționând aici „cu recunoștință și emoție” recenta campanie umanitară în care românii s-au mobilizat exemplat pentru a achiziționa baterii și generatoare care au fost trimise către Ucraina via Ambasadă, campanie coordonată de corespondentul de război Radu Hossu și Asociația Caradja Cantacuzino, cărora le-au fost transmise mulțumiri și prin intermediul nostru. 

Mulțumiri s-au îndreptat și pentru Organizația Salvați Copiii România, care în parteneriat cu Ambasada Ucrainei în România, derulează campania „Căldură pentru Ucraina”, o inițiativă de strângere de fonduri pentru achiziția de generatoare electrice destinate Kievului și altor comunități grav afectate de distrugerea infrastructurii energetice lovită deliberat de ocupantul rus.

În ceea ce privește campania de speculații privind reducerea drastică a numărului de școli cu predare în limba română în regiunea Cernăuți, de la 20 la doar 4 unități în anul 2027, Ambasada Ucrainei transmite că niciun document oficial nu prevede închiderea școlilor iar unitățile care nu vor obține statutul de liceu academic vor continua să funcționeze ca gimnazii (clasele 1-9), asigurând continuitatea studiilor. În prezent, rețeaua rămâne una extinsă, cuprinzând 63 de instituții cu predare integrală sau parțială în limba română din care 11 filiale rurale cu predare exclusivă în limba română, obiectivul principal fiind modernizarea procesului de învățământ și trecerea la sistemul de 12 ani, în deplină concordanță cu standardele europene.

Pentru comunitatea română sunt prevăzute norme flexibile privind organizarea rețelei de licee și asigurarea cu transport școlar — ținând cont de elementele specifice demografice și geografice ale regiunii. 

Tudor Curtifan este jurnalist, analist de politică externă și internă și din 2018, redactor-șef al publicației DefenseRomania, cea mai mare publicație media din România din arealul geostrategic. A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, unde a urmat și un program de masterat. Ulterior a parcurs programul „Securitate și bună guvernare” în cadrul Universității naționale de Apărare „Carol I” (UNAp). Publică și participă activ ca speaker sau moderator la conferințe internaționale în domeniul securității și politicii externe și interne, precum și la diferite emisiuni TV. Printre ariile sale de interes se numără contrapropaganda, spațiul ex-sovietic, industria de apărare sau integrarea noilor tehnologii în teatrele de operații.
Alte știri de interes