Dronele au făcut ravagii printre tancurile aliate la un exercițiu NATO: Zece ucraineni au reușit să „elimine două batalioane într-o singură zi”
14 Februarie 2026
Analistul Dan Dungaciu a vorbit de discursul la nivel politic despre o eventuală ieșire a României din UE sau NATO.
Într-un interviu acordat DefenseRomania, analistul Dan Dungaciu consideră că un asemenea scenariu, o eventuală părăsire a UE și NATO de către România, nu este decât o ”discuție isterică” și a explicat percepția românească din momentul integrării.
„Să mă exprim elegant, este un exces de interpretare. Cine a studiat minimal experiența fostei Uniuni Sovietice își dă seama că nu e nicio legătură. Acolo sunt forțe care realmente trag în părți diferite. La noi nu este cazul. Toată această discuție puțin isterică că România va ieși din Uniunea Europeană va rămâne, în ciuda unei prezențe mediatice de prim plan, mai degrabă o discuție isterică. Ea nu are relevanță strategică și sociologică”, a explicat Dan Dungaciu.
Adeziune record pro-NATO și UE pentru România
În continuare Dan Dungaciu a analizat procentul covârșitor pe care România l-a avut în ceea ce privește adeziunea pro-NATO și a subliniat că țara noastră nu a avut experiența partidelor anti-europene, în comparație cu celelalte state din spatele Cortinei de Fier.
„Când România a avut 91% adeziune pro-NATO, România o făcea pentru a nu fi lăsată afară. Pentru că nu avea alternativă la proiectul vestic. Un ministru al apărării german spunea că 'în NATO poți să intri cu tancuri vechi, dar în Uniunea Europeană nu poți intra cu camioane vechi'. Noi știam că nu suntem calificați pentru UE, știam că este greu. NATO era substitutul, adică mica salvare pentru a nu fi lăsați într-o zonă de nicăieri. Aceasta era percepția românească.
Pentru că este nefiresc să ai un asemenea procent adeziune NATO, sociologic vorbind. Așa cum e nefiresc să nu ai niciun partid anti-european. România nu a avut partide anti-europene care să se opună integrării, deși noi vedeam pe sondaje că 10%-15% dintre cetățeni erau cel puțin sceptici. Nimeni nu îi reprezenta politic pentru că era acea disperare bună din punctul meu de vedere, care a generat și Acordul de la Snagov (n.r. - document semnat în 1995 de către liderii partidelor parlamentare din România, care atesta acordul forțelor politice față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană), care spunea limpede că nu avem proiect și alternativă. Unde ne puteam duce? În CSI (n.r. - Comunitatea Statelor Independente, organizație formată din foste republici federale ale Uniunii Sovietice)?”, a explicat Dan Dungaciu.
Ce trebuie înţeles din NATO 3.0: Statele Unite îşi retrag sprijinul militar convențional masiv, iar Europa trebuie să devină principalul garant al propriei securități
