În timp ce la București „meciul” pentru dotarea infanteriei se joacă încă la nivel de negocieri intense, Kievul a reușit să sară peste etapele clasice de achiziție, beneficiind de un „fast-track” finanțat direct de guvernul de la Berlin.
Mesajul transmis flancului estic al NATO de marii producatori de armament nu are nevoie de prea multe explicatii: în noua logică a apărării europene, tehnologia de ultimă oră ajunge mai întâi acolo unde ard tranșeele, nu neapărat acolo unde sunt semnate protocoalele de intenție.
Primele blindate KF41 Lynx ajung pe frontul ucrainean în timp ce România încă mai negociază. Există temeri legate de Lynx care sunt produse de fapt în Ungaria
Situația de la București a căpătat accente de farsă politică. La sfârşit de 2025, Armin Papperger, CEO-ul Rheinmetall, a aruncat o bombă mediatică afirmând pentru Bloomberg că România a semnat deja contractul pentru Lynx.
Reacția guvernului român a fost imediată și defensivă, negând parafarea unui acord final și invocând necesitatea unei analize riguroase prin mecanismul european SAFE. Pentru România, miza este de 3 miliarde de euro și 298 de vehicule care ar trebui să înlocuiască vechile MLI-84 Jderul.
Însă, în timp ce oficialii români se tem de o „dependență industrială” față de fabrica Rheinmetall din Ungaria și analizează ofertele concurente de la Hanwha (Redback) și, nu e exclus și General Dynamics (ASCOD), Ucraina a semnat deja în decembrie 2025 și așteaptă primele livrări.
Astfel, o țară non-NATO primește vârful de lance al ingineriei germane înaintea unui aliat strategic, dintr-un motiv simplu - eficiența finanțării directe germane versus complexitatea împrumuturilor SAFE.
IFV Lynx
Vehiculul greu de luptă pentru infanterie Lynx, cu o masă de aproximativ 44 de tone, a fost prezentat public pentru prima dată de Rheinmetall, în 2018.
Blindatul, în funcțiile de cererile clienților, poate fi configurat în diverse variante: transportor de trupe, sprijin greu de foc cu artilerie de 120 mm, apărare antiaeriană cu Skyranger 30, vehicul de comandă și control, vehicul de recunoaștere, sprijin clasic de foc, vehicul de recuperare, ambulanţă, aruncător de bombe (mortier - NEMO).
În versiunea de bază, armamentul său principal este un tun automat de 30 sau 35 mm instalat într-o turelă LANCE. În plus, vehiculul este înarmat cu un lansator de rachete antitanc.
IFV-ul ste protejat împotriva proiectilelor până la 30 mm, inclusiv, care lovesc frontal și a celor de până la 14,5 mm, inlcusiv, care lovesc din părțile laterale. Partea inferioară a vehiculului garantează protecția împotriva unei explozii echivalente cu 10 kg de TNT.
Motorul Liebherr D9612, de 1.470 de cai putere, îi permite șenilatului greu să atingă o viteză de 70 km/h. Autonomia pe drumuri obișnuite este de 500 de km. Echipajul este format din trei persoane. La bord mai pot fi luați până la 9 luptători.
Blindatul KF41 Lynx intră în dotarea Ucrainei în 2026
„Suntem recunoscători pentru încrederea pe care Ucraina ne-a acordat-o. De asemenea, dorim să mulțumim guvernului german pentru sprijinul acordat. Această comandă este un succes fundamental care subliniază eforturile noastre continue de a sprijini Ucraina”, a declarat Armin Papperger, CEO al Rheinmetall AG.
Primele cinci unități Lynx destinate Ucrainei nu sunt simple vehicule de transport trupe. Acestea vor fi echipate cu turela Lance 2.0 și configurate special pe baza lecțiilor învățate în ultimii ani de lupte intense.
Pentru Rheinmetall, Ucraina nu este doar un client, ci un partener industrial strategic. Astfel, potrivit CEO-ului Rheinmetall dacă comanda depășește pragul de 200 de unități, producția va fi localizată direct pe pământ ucrainean.
Această promisiune de transfer tehnologic pune presiune pe București. Hanwha a ridicat deja miza, oferind României o localizare de 70% pentru modelul Redback, inclusiv producția motoarelor.
În acest segment competitiv Lynx-Redback, viteza cu care blindatul german ajunge pe frontul ucrainean ar putea servi drept cea mai bună reclamă sau, dimpotrivă, drept un semnal de alarmă pentru poligonul de testare de la București.
Până când CSAT-ul de la București va da „fluierul final”, blindatele Lynx vor fi deja veterane ale frontului ucrainean. Pentru Ucraina, intrarea în dotare a acestor mașini în 2026 reprezintă un salt tehnologic. Pentru România, întârzierea deciziei subliniază o tensiune internă între dorința de a revitaliza industria națională de apărare și nevoia urgentă de reînarmare.