MAE: Acordul UE - Mercosur, negociat de România la UE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv
13 Ianuarie 2026
Ceea ce a început ca o prezentare discretă la expoziția AUSA din octombrie 2025 s-a transformat, la doar câteva luni distanță, într-o realitate pe frontul din Ucraina. Deși nici Washingtonul și nici Kievul nu au anunțat oficial transferul, imaginile publicate recent de Comandamentul Forțelor Aeriene Ucrainene au confirmat că Armata ucraineană utilizează deja sistemul de apărare aeriană V2X Tempest.
Această platformă hibridă, care combină agilitatea unui vehicul off-road de tip buggy cu puterea rachetelor AGM-114L Hellfire Longbow, reprezintă noua soluție de avarie pentru un spaţiu aerian ucrainean asediat de roiuri de drone, într-un moment în care stocurile de rachete antiaeriene convenționale sunt tot mai puţine, dar nici nu merita utilizarea.
Rolul tactic al sistemului Tempest pe frontul ucrainean este definit de o mobilitate extremă, oferind o soluție de tip „shoot and scoot” pe care sistemele grele de apărare aeriană nu o pot asigura. Construit pe șasiul ușor al unui vehicul comercial Can-Am Maverick X3, Tempest este proiectat să acționeze ca un interceptor rapid, capabil să se deplaseze în orice zona pentru a contracara dronele Shahed și alte UAV-uri de recunoaștere rusești.
Specificațiile tehnice ale vehiculelor Tempest care operează acum pe frontul ucrainean
Avantajul său major nu constă în forța brută, ci în arhitectura modulară care integrează radarul AESA de tip Leonardo RPS-42. Acest radar în bandă S, deja validat pe sistemele americane M-SHORAD, oferă o capacitate de detecție activă optimizată pentru ținte mici și lente, fiind completat de senzori de radiofrecvență pasivi care permit localizarea dronelor fără a emite semnale care să trădeze poziția buggy-ului.
Din punct de vedere tehnic, utilizarea rachetei AGM-114L Hellfire Longbow marchează o schimbare în lupta C-UAS (Counter-Uncrewed Aerial Systems). Spre deosebire de variantele ghidate prin laser, modelul „L” utilizează un căutător radar în unde milimetrice, ceea ce îi permite să funcționeze în regimul „fire-and-forget” indiferent de condițiile meteorologice.
Această capacitate este vitală pe timp de iarna, unde ceața și plafonul de nori jos limitează adesea eficiența sistemelor electro-optice. Cu o rază de acțiune de aproximativ opt kilometri și un focos de nouă kilograme, Tempest poate neutraliza nu doar drone, ci și elicoptere sau rachete de croazieră care zboară la joasă altitudine, oferind o protecție punctuală pentru infrastructura critică sau pentru coloanele militare aflate în mișcare.
Provocările economice ale utilizării rachetelor Longbow împotriva dronelor rusești de atac
Totuși, integrarea sistemului Tempest în arsenalul ucrainean aduce cu sine și o dilemă economică pe care analiștii militari o urmăresc cu atenție. Cu un cost estimat per rachetă care poate depăși 100.000 de dolari, utilizarea Longbow Hellfire pentru a doborî drone de atac ieftine ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a acestui consum.
Conflictul prelungi din Ucraina a demonstrat că orice viitor război a devenit o bătălie a costurilor de producție, iar Tempest pare a fi, cel puțin pentru moment, o platformă de testare în condiții reale pentru americani - doar este un sisteme de arme proiectat de ei.
Succesul acestui sistem „low-cost chassis, high-cost missile” va determina dacă industria de apărare occidentală va paria în continuare pe rachete ghidate radar sau se va orienta către soluții bazate pe energie dirijată sau muniție programabilă pentru a proteja spaţiul aerian de incursiunea dronelor.
