Referendum sub presiune: De ce forțează Statele Unite un vot asupra păcii într-o Ucraină aflată încă sub bombardamente rusești
11 Februarie 2026
Ajutorul militar acordat Ucrainei a atins în 2025 cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei ruse, fiind susținut aproape exclusiv de statele europene, potrivit celui mai recent raport al Institutului pentru Economie Mondială de la Kiel.
Datele actualizate ale institutului, care monitorizează sprijinul militar, financiar și umanitar promis și livrat Kievului din 24 februarie 2022, arată că aliații Ucrainei au furnizat anul trecut 36 de miliarde de euro în ajutor militar, în scădere cu 14% față de 2024, când totalul a fost de 41,1 miliarde de euro. Nivelul din 2025 este inferior chiar și celui din 2022, deși atunci sprijinul a acoperit doar o parte din an.
Scăderea este explicată în principal prin încetarea completă a ajutorului militar american la începutul lui 2025, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Între 2022 și 2024, Statele Unite au asigurat aproximativ jumătate din sprijinul militar total destinat Ucrainei.
În absența Washingtonului, statele europene și-au majorat semnificativ contribuțiile, crescând bugetele cu 67% în 2025 față de media perioadei 2022–2024. Cu toate acestea, raportul semnalează „disparități tot mai mari” între donatori.
Țările din Europa de Nord și Vest au furnizat aproximativ 95% din ajutorul militar european, în timp ce Europa de Sud, deși reprezintă 19% din PIB-ul total al statelor europene contributoare, a acoperit doar 3% din sprijinul militar din 2025. Europa de Nord, care cumulează circa 8% din PIB-ul țărilor europene donatoare, a asigurat 33% din ajutorul militar.
O parte din fonduri, în valoare de 3,7 miliarde de euro, a fost direcționată prin mecanismul creat în cadrul NATO pentru achiziția de armament american destinat Ucrainei, denumit PURL– Prioritized Ukraine Requirements List. Institutul de la Kiel consideră acest mecanism o evoluție semnificativă, întrucât a permis, între altele, achiziția de baterii antiaeriene Patriot și sisteme de rachete HIMARS.
În paralel, aliații europeni au început să plaseze tot mai multe comenzi direct la industria de apărare ucraineană, urmând modelul inițiat de Danemarca în 2024. Capacitatea de producție militară a Ucrainei a crescut de 35 de ori față de 2022, însă resursele financiare interne nu sunt suficiente pentru utilizarea completă a fabricilor. Comenzile plasate de 11 state europene în 2025 au contribuit la acoperirea acestui deficit, iar în a doua jumătate a anului un nivel record de 22% din achizițiile de armament pentru Ucraina a fost direcționat către uzinele locale.
În acest context, Statele Unite încearcă să mențină implicarea indirectă prin intermediul NATO. Reprezentantul permanent al SUA la Alianță, Matthew Whitaker, a declarat înaintea reuniunii miniștrilor apărării din 12 februarie, la Bruxelles, că Washingtonul se așteaptă ca statele europene să își asume noi angajamente pentru achiziția de armament american destinat Ucrainei, în cadrul programului PURL.
Whitaker a evidențiat rolul Germaniei, Țărilor de Jos și Norvegiei, pe care le-a descris drept „campioni” ai programului, atât prin contribuțiile financiare, cât și prin mobilizarea altor state.
Reuniunea miniștrilor apărării din cele 32 de state membre NATO, la care participă și ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, are pe agendă nu doar continuarea sprijinului pentru Kiev, ci și asumarea unui rol mai activ al Europei în propria securitate.
Administrația de la Washington insistă că aliații europeni trebuie să preia o parte mai mare din responsabilitățile financiare și strategice ale Alianței, marcând o reconfigurare a echilibrului intern în NATO pe fondul războiului din Ucraina.
