În paralel, echilibrul de forțe din regiune se modifică rapid și în detrimentul Ankarei: Grecia avansează decisiv cu o achiziție masivă de sisteme antiaeriene israeliene de ultimă generație.
Într-o scrisoare oficială trimisă Congresului pe 22 iulie 2026 și citată de presa elenă, Departamentul de Stat subliniază că politica Washingtonului rămâne strict aliniată la prevederile CAATSA (Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act) și la Legea de Autorizare a Apărării Naționale pentru anul fiscal 2020. Răspunzând congresmanului democrat Wesley Bell, oficialii americani afirmă clar că niciun aparat F-35 nu va fi transferat Turciei până când dosarul S-400 nu este soluționat definitiv și irevocabil.
Condiția legală impusă de legislația americană cere ca Turcia să nu mai dețină sistemul rusesc de rachete sau orice echipament conex și să ofere garanții ferme, verificabile, că nu va mai achiziționa o astfel de tehnologie în viitor. Departamentul de Stat precizează fără echivoc faptul că partea turcă nu a îndeplinit aceste cerințe.
Mai mult, negocierile recente privind o eventuală vânzare a sistemului S-400 către un stat din zona Golfului nu reprezintă o soluție agreată de Washington. Serviciile de informații regionale au avertizat că un asemenea transfer ar permite tehnologiei rusești să opereze în proximitatea sistemelor de armament americane aflate deja în dotarea statelor arabe, o situație inacceptabilă pentru securitatea națională a Statelor Unite.
În timp ce aviația turcă se confruntă cu imposibilitatea modernizării flotei de luptă cu aeronave stealth, Grecia capitalizează pe acest impas și își consolidează masiv apărarea. Consiliul Guvernamental pentru Afaceri Externe și Apărare de la Atena (KYSEA) aprobă pachetul de achiziții militare denumit „Scutul lui Ahile”, o investiție strategică evaluată la 4 miliarde de euro.
Planul grecilor vizează achiziția directă a trei tipuri de sisteme antiaeriene de proveniență israeliană: Spyder All in One și David’s Sling, produse de Rafael, alături de sistemul Barak MX dezvoltat de Israel Aerospace Industries. Această arhitectură va asigura Greciei un sistem antiaerian stratificat extrem de avansat, capabil să intercepteze amenințări cu rază scurtă, medie și lungă.
Extinderea cooperării militare dintre Grecia, Israel și Cipru generează o presiune constantă asupra Ankarei, oficialii turci argumentând că acest parteneriat militar afectează direct echilibrul de securitate din Mediterana de Est. Atât Grecia, care a comandat deja 20 de aparate F-35, cât și Israelul se opun categoric reintegrării Turciei în programul american, considerând că o decizie favorabilă Ankarei le-ar anula avantajul tehnologic și aerian.
Un alt factor de blocaj în relația Washington-Ankara, detaliat în documentul trimis Congresului SUA, vizează legăturile structurale și sprijinul acordat de Turcia organizației Hamas. Departamentul de Stat atrage atenția asupra infrastructurii financiare a grupării care operează nestingherit pe teritoriul turc. Documentul avertizează că rețelele financiare informale și casele de schimb valutar neautorizate din Turcia sunt utilizate constant de Hamas pentru a direcționa fonduri către aripa sa militară. Statele Unite au reafirmat angajamentul de a continua aplicarea sancțiunilor pentru a distruge aceste circuite ilicite.
Chiar dacă diplomația americană notează aportul Turciei în medierea recentului plan de încetare a focului în Gaza, facilitarea operațiunilor financiare ale Hamas pe teritoriul național rămâne un obstacol major. Aceste realități operaționale și juridice demonstrează că, dincolo de promisiunile formulate la summitul de la Ankara, transferul avioanelor F-35 către forțele aeriene turce rămâne blocat tehnic și politic.
Andy Burnham la Downing Street. Continuitate atlantistă cu accente europene, într-un moment în care Marea Britanie nu își mai permite ezitări
