Până în prezent, Agenția ucraineană de Achiziții pentru Apărare a semnat 19 contracte cu producători interni, valoarea totală a acestora ridicându-se la 11 miliarde UAH (aproximativ 212 milioane euro), ca parte a unui efort de a stabiliza lanțurile de producție pentru următorii ani.
Se poate să ai 100% logistică robotizată pe front?
![]()
Eficiența acestor sisteme a fost deja testată în condiții reale de luptă, forțele ucrainene executând peste 9.000 de misiuni de logistică și evacuare doar în lună martie 2026. Volumul total al misiunilor din primul trimestru al acestui an a depășit 21.500 de operațiuni, incluzând cazuri în care poziții fortificate ale armatei ruse au fost capturate exclusiv prin utilizarea platformelor aeriene și terestre, fără intervenția directă a infanteriei.
În acest context, platforma ucraineană Bizon-L, capabilă să transporte o sarcină utilă de 300 de kilograme pe o distanță de 50 de kilometri, a fost deja codificată conform standardelor NATO și autorizată pentru utilizare.
Dincolo de succesul evidenţiat în rapoartele de producție și achiziții, armata ucraineană se confruntă cu o vulnerabilitate tehnică care, cel puţin momentan, îi limitează utilizarea pe scară largă a acestor unități. Serghei „Flash” Beskrestnov, expert în tehnologii radio și consilier al Ministrului ucrainenan al Apărării, afirmă că principala problemă a celor 25.000 de roboți nu este hardware-ul, ci menținerea unei conexiuni stabile pe câmpul de luptă.
„Un robot fără semnal nu e decât o bucată de metal, spune Serghei „Flash” despre principalul punct slab al acestor sisteme robotizate.
Platforma tehnică, constând în șasiu, motoare și carcasă, este accesibilă multor producători, însă transformarea acestora în instrumente de luptă funcționale depinde cel mai mult de canalul de control. Conform expertului, un robot care pierde semnalul devine instantaneu neutilizabil, transformându-se într-o simplă bucată de metal pe câmpul de luptă.
De ce succesul celor 25.000 de drone terestre ucrainene se decide în spectrul radio, nu în fabrici
![]()
Spre deosebire de dronele aeriene, sistemele terestre operează într-un mediu mult mai ostil transmisiunilor radio. Relieful accidentat, vegetația densă, infrastructura urbană și chiar șanțurile de apărare duc la întreruperea semnalului, făcând legătura dintre operator și platforma extremă pe care o operează destul de instabilă.
Orice pierdere temporară a controlului forțează sistemul să se oprească sau să intre într-o stare de blocaj, ceea ce îl face vulnerabil în fața atacurilor inamice sau a sistemelor de război electronic. Din acest motiv, desfășurarea masivă a celor 25.000 de sisteme depinde mai puțin de capacitatea fabricilor de a asambla platforme și mai mult de dezvoltarea unor soluții de comunicații reziliente.
Iginerii şi tehnicienii militari ucraineni caută în prezent soluții pentru a depăși aceste limitări prin implementarea mai multor tipuri de transmițătoare de semnal, canale de comunicații hibride și moduri de operare autonome care să permită robotului să execute sarcini simple chiar și în absența controlului direct.
În paralel, sectorul tehnologiei de apărare din Ucraina a crescut la peste 280 de companii active care oferă mai mult de 550 de soluții tehnice, sprijinite prin granturi guvernamentale. Succesul final al acestui „armate de roboți” va fi decis de capacitatea inginerilor în telecomunicaţii de a asigura un flux de date neîntrerupt într-un mediu săturat de bruiaj, unde stabilitatea semnalului reprezintă singura garanție că tehnica militară trimisă pe front este operaţională