Liderul conservator înregistrează o serie de eşecuri de la sosirea sa la putere în mai 2025, după ce a promis să oprească ascensiunea AfD, devenită a doua forţă a ţării la alegerile legislative de anul trecut.
El a dus o politică economică liberală şi a redus imigraţia. Însă, în final, extrema dreaptă, condusă de charismaticul Ulrich Siegmund (35 de ani), a dat o palmă istorică partidului cancelarului, CDU, devansându-l cu aproape 44% din voturi faţă de mai puţin de 18%.
Marele câştigător a ironizat duminică situaţia, numindu-l pe Merz un "foarte bun agent de campanie electorală pentru AfD".
Conform proiecţiilor televiziunii publice germane, partidului AfD îi lipsesc trei mandate în parlamentul regional pentru a atinge majoritatea absolută de 42 de locuri.
Ar fi necesar, aşadar, să atragă câţiva aleşi din alte partide sau să formeze alianţe cu BSW, o mică formaţiune de stânga prorusă, aflată în poziţia de arbitru.
O perioadă de incertitudine şi de negocieri se deschide, fără îndoială, în Saxonia-Anhalt.
Rezultatul este, însă, un adevărat seism, cu atât mai mult cu cât cultura asumării şi regretului pentru crimele naziste este încă profund ancorată în Germania. Clasa politică se străduieşte de ani de zile să sublinieze apropierea dintre AfD şi mişcările neonaziste pentru a-i opri ascensiunea, remarcă agențiile Agerpres și AFP.
O figură marcantă a comunităţii evreieşti din Germania, Charlotte Knobloch, s-a declarat îngrozită: "Nici în cele mai rele coşmaruri ale mele nu mi-aş fi putut imagina că extrema dreaptă ar putea câştiga din nou alegerile în Germania în acest fel".
Fondată în 2013 ca partid eurosceptic, Alternativa pentru Germania s-a transformat într-un partid anti-migranţi, în special în estul sărăcit.
La fel ca restul clasei politice, CDU exclude orice alianţă cu AfD.
Însă Ulrich Siegmund şi şefa AfD la nivel naţional, Alice Weidel, au vorbit duminică seară despre "o mână întinsă".
Luni, Merz se va întâlni cu conducerea partidului său pentru a analiza înfrângerea, înainte de a ţine o conferinţă de presă.
Singurul mod în care CDU ar putea continua să guverneze în Saxonia-Anhalt ar fi o alianţă improbabilă cu toate celelalte partide, inclusiv cu extrema stângă.
Pentru deputatul CDU Sepp Muller, AfD este cea care "are mandatul de a forma un guvern" în această regiune.
Lars Klingbeil, vicecancelar social-democrat şi ministru al finanţelor în guvernul federal de coaliţie, vede în victoria AfD un "semnal de alarmă pentru Berlin".
Pentru CDU, acest rezultat electoral este "mai mult decât o înfrângere grea", analizează Oliver Lembcke, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Ruhr din Bochum, intervievat duminică de AFP, anticipând "o recompunere majoră a peisajului politic german".
Cancelarul era deja slăbit de numeroasele dispute din cadrul coaliţiei sale. Economia stagnantă, inflaţia cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, tensiunile cu Statele Unite şi ameninţarea rusă care alimentează o reînarmare în ritm alert sunt tot atâtea provocări pentru liderul german şi muniţie pentru AfD.
Deja de la începutul verii, Merz se confruntase cu zvonuri conform cărora lideri din propria tabără doreau să îl înlocuiască. Duminică seară, Torsten Frei, liderul deputaţilor conservatori şi fost şef de cabinet al cancelarului, a vrut să dezamorseze acest scenariu, îndemnând să nu se "tragă concluzii greşite". "Este esenţial să fim şi să rămânem stabili", a subliniat el.
Merz nu va avea timp să respire, alte două alegeri fiind programate pentru 20 septembrie.
În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, o altă regiune din est, AfD devansează SPD în sondaje cu 35-37% faţă de 28-32%. În Berlin, CDU, AfD şi stânga radicală Die Linke se află la egalitate strânsă.