Deși nu a menționat direct Polonia, declarația sa a venit la o lună după ce președintele polonez Nawrocki a decis să-i retragă lui Zelenski Ordinul Vulturului Alb.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că medalia pe care i-a înmânat-o președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este „o recunoaștere pe care nimeni nu o poate lua vreodată”, iar cuvintele sale au fost interpretate de mulți ca un mesaj voalat către Polonia, care l-a deposedat de cea mai înaltă distincție de stat luna trecută.
„Acesta este un premiu pe care nimeni nu-l va putea lua vreodată. Pentru că Ucraina își ține întotdeauna cuvântul”, a spus Zelenski în timp ce i-a înmânat lui von der Leyen Ordinul Europei. Deși nu a menționat direct Polonia, declarația sa a venit la o lună după ce președintele polonez Karol Nawrocki a decis să-i retragă lui Zelenski Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă decorație de stat a Poloniei.
Zelenski nu a menționat decorația poloneză sau pe președintele Nawrocki în discursul său la decernarea Ordinului Europei, dar cuvintele sale ar putea fi interpretate ca un mesaj subtil către Varșovia în urma deciziei de luna trecută de a revoca Ordinul Vulturului Alb.
Tensiunile polono-ucrainene, un exemplu de ”așa nu” în privința reconcilierii europene
Volodimir Zelenski și Karol Nawrocki, la Summitul NATO de la Ankara - Biroul Președintelui
Dincolo de mesajele transmise printre rânduri de către președintele ucrainean, situația tensionată dintre Varșovia și Kiev nu face decât să complice lucrurile în ceea ce privește unitatea europeană împotriva pericolului dezvoltat de Fedserația Rusă.
Amintim că președintele Nawrocki a anunțat săptămânile trecute că a luat decizia de a retrage decorația acordată președintelui ucrainean deoarece Zelenski a fost de acord ca o unitate a Forțelor Armate ale Ucrainei să poarte numele de „Eroii UPA”.
„Având în vedere acordul președintelui Volodimir Zelenski de a numi una dintre unitățile Forțelor Armate ale Ucrainei ”Eroii UPA”, am decis să-l privez pe președintele Ucrainei de Ordinul Vulturului Alb”, a anunțat la acea vreme președintele polonez.
Incidentul a provocat tensiuni serioase între cele două țări vecine și aliate - și a deschis un nou capitol în disputa privind moștenirea istorică a Armatei Insurgente Ucrainene (UPA).
Unii ucraineni consideră UPA eroi ai rezistenței împotriva Germaniei naziste și a Uniunii Sovietice și simboluri ale luptei pentru independența Ucrainei. În Polonia, însă, UPA este asociată cu o serie de crime din Volînia din 1943–1945, în care, conform estimărilor poloneze, naționaliștii ucraineni au ucis aproximativ 120.000 de polonezi. Mii de ucraineni au fost, de asemenea, uciși în valuri de represalii.
Pentru a înțelege diferențele de poziție dintre cele două țări e suficient să citim titlurile de ziare din Polonia și Ucraina, privitoare la această pagină neagră de istorie. Astfel, în timp ce presa din Polonia se referă la ”Masacrul din Volînia”, publicațiile ucrainene vorbesc despre ”Tragedia din Volînia”, semn că o parte din societatea ucraineană nu este pregătită să recunoască amploarea atrocităților comise atunci de naționaliștii ucraineni.
Fenomenul de relativizare/minimizare a atrocităților este întâlnit uneori și în România, în cazul crimelor comise de Armata română în timpul administrației din Transnistria din perioada 1941–1944.
Prin contrast, Germania și-a asumat în mod oficial responsabilitatea pentru crimele nazismului, transformând recunoașterea trecutului într-un pilon al reconcilierii europene.
Citește și
Drona căzută la Galați bubuie și în Republica Moldova
