Șeful Armatei Ucrainei avertizează că Rusia vrea să deschidă o nouă direcție operațională. Ținta este nordul Ucrainei, iar Belarusul ar putea juca rolul de pion
30 Iunie 2026
Și-ar fi imaginat vreodată Vladimir Putin, la ora 05:30 în dimineața zilei de 24 februarie 2022, când a anunțat începutul invaziei și a blitzkrieg-ului rus în Ucraina, că la patru ani și jumătate distanță Ucraina va lovi rafinării din Moscova și de pe întregul teritoriu rus, generând o criză în urma căreia va fi nevoit să declare stare de urgență în Crimeea?
La aproape 4 ani și jumătate de la începerea „operațiunii militare speciale”, Rusia și Ucraina se află într-un război de uzură cu pierderi de vieți omenești și economice uluitoare.
Soldații ruși care au deschis invazia, cu provizii pentru trei zile și uniforme de paradă ce ar fi trebuit să mărșăluiască pe străzile Kievului, nu și-ar fi imaginat că vor fi primii care vor deschide drumul a sute de mii de morți și răniți pe pământ ucrainean. Nu și-ar fi imaginat asta nici Kremlinul.
După o perioadă mai dificilă, Ucraina azi pare să își revină din pumni și să echilibreze conflictul odată cu mutarea războiului pe teritoriul Rusiei și lovirea rafinăriilor ruse de petrol, a instalațiilor de hidrocarburi, precum și hărțuirea permanentă a tancurilor petroliere ruse.
Imaginile cu rafinării arzând în Moscova erau de neconceput pe 24 februarie 2022.
Deși departe de a fi un „game changer” în război, astfel de atacuri au un impact psihologic uriaș, dar pe lângă simbolistică obiectivul e de a limita încasările ruse și alimentarea mașinăriei de război prin vânzarea petrolului în contextul crizei majore la nivel global generată de războiul din Iran.
Și funcționează.
Moscova, sub atacul dronelor ucrainene. Photo source: Agerpres
Regretatul lider Republican John McCain, candidatul Republican din 2008 la prezidențialele pierdute în fața Democraților lui Barack Obama, rostea în 2014 în Senatul american celebra frază „Russia is now a gas station masquerading as a country" (n.m. - „Rusia e o benzinărie care pretinde a fi o țară” sau interpretat „Rusia e o țară atașată unei benzinării”. Cu alte cuvinte, Rusia nu e o economie modernă, diversificată sau tehnologizată, ci funcționează ca o simplă „stație de alimentare” pentru restul lumii, trăind aproape exclusiv din exportul de petrol și gaze naturale. Iar pierderea pieței europene va avea un impact uriaș pe termen mediu și lung post-război.
Azi Rusia a decis să importe combustibil pentru a gestiona criza majoră de benzină și cozile interminabile cu care se confruntă populația, cele mai afectate fiind Crimeea ocupată din 2014 și regiunile europene ale Rusiei continentale.
Umilința e cu atât mai mare cu cât Rusia deține rezerve uriașe de petrol și e în primele trei state la nivel mondial în ceea ce privește producția. Pe lângă import, statul rus ia în calcul să permită companiilor să producă benzină și motorină de calitate inferioară conformă standardului Euro 2, carburant interzis cu mulți ani în urmă în Europa. În ceea ce privește importul, India și China sunt statele de unde rușii vor aduce combustibil.
Deși a rămas în urmă masiv cu procesul de tehnologizare și modernizare, economia rusă e departe de a se prăbușit, ea a trecut pe modul de economie de război cu creșteri artificiale generate de complexul militar-industrial, dar ceea ce pare din ce în ce mai clar odată cu loviturile dronelor ucrainene asupra țintelor din adâncimea Rusiei e că „war fatigue” începe să se simtă și în Federație.
