Franța vrea să extindă umbrela nucleară: România nu face parte din grupul celor 10 state europene interesate de proiectul Parisului de descurajare avansată

Umbrela nucleară franceză este un factor de descurajare împotriva agresiunii rusești, pe măsură ce încrederea Europei în angajamentul Americii de a-și proteja securitatea slăbește.

Până acum, Marea Britanie, Germania, Polonia, Olanda, Grecia, Belgia, Finlanda, Norvegia, Suedia și Danemarca s-au alăturat proiectului de când președintele francez Emmanuel Macron a anunțat inițiativa în martie. Printre cele zece țari nu se află și România.

Planul este elaborat într-un moment în care încrederea în disponibilitatea SUA de a apăra Europa scade.

Îndoielile statelor europene cu privire la faptul că SUA ar risca un război nuclear pentru a apăra un aliat european au crescut, pe măsură ce președintele american Donald Trump a încheiat acorduri energetice cu președintele rus Vladimir Putin și intensifică presiunea asupra Ucrainei, arată WSJ.

Planul francez de descurajare nucleară (denumit "descurajare avansată") include crearea de noi infrastructuri, comunicații, legături de avertizare timpurie și schimbul de informații cu aliații francezi, precum și desfășurarea de avioane de vânătoare Rafale franceze înarmate cu arme nucleare pe teritoriul țărilor implicate.

Umbrela nucleară franceză. România rămâne deoparte

În timp, alte state europene (la fel de apărate ca și România de umbrela nucleară a SUA) au decis să adere la propunerea Franței, țara noastră amână o decizie în acest sens.

Amintim că președintele Nicușor Dan, răspunzând la o întrebare legată de inițiativa Franței, a explicat că România este protejată de umbrela nucleară americană, fără să precizeze dacă Bucureștiul s-ar putea alătura proiectului francez.

Cu toate astea, din alte capitale europene, lucrurile se văd diferit. Umbrela nucleară a SUA nu exclude participarea europenilor la alte formate de cooperare în domeniul descurajării nucleare, o spune chiar Norvegia.

Astfel, ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a subliniat că planul francez nu avea scopul de a „înlocui nimic”. „Acesta completează garanțiile nucleare care existau deja din partea SUA”, a spus el.

La rândul său, Finlanda, o țară care până acum câțiva ani a încercat să rămână într-o poziție neutră, vede în propunerea Parisului încă o asigurare împotriva pericolului przentat de Rusia.

„Nu avem planuri de a amplasa arme nucleare pe teritoriul finlandez în timp de pace. Cu toate acestea, avem planuri de a crea o dilemă strategică pentru Rusia”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb. „Am considerat că ar fi util pentru securitatea noastră să obținem informații, să ne implicăm în ele. Nu știm unde se va termina, probabil este un proces care va dura 10 până la 15 ani”, a adăugat el.

Descurajare avansată

În această primăvară, președintele Macron anunța o ajustare a doctrinei nucleare franceze, care va cuprinde creșterea numărului de focoase, producția de noi rachete și submarine capabile să ducă la țintă astfel de focoase, precum și extinderea umbrelei nucleare franceze la partenerii europeni care doresc o astfel de colaborare.

Franța va relua producția de arme nucleare pentru prima dată în ultimele decenii și că dimensiunea stocului său va rămâne confidențială, pentru crește eficiența cponceptului de ambiguitate strategică.

Franța are aproximativ 290 de focoase nucleare, semnificativ mai puține decât arsenalul rusesc, dar suficiente pentru a constitui un factor de descurajare puternic.

Amintim că acum două săptămâni, Franța a testat cu succes racheta balistică intercontinentală M51, lansată de pe submarin, exercițiu la care a participat și președintele Emmanuel Macron. De asemenea, zilele trecute, avioane Rafale franceze și Eurofighter britanice au efectuat, în premieră, exerciții comune de descurajare nucleară.