Cum își folosește Rusia aeronavele ca ”flotă din umbră” pentru a aproviziona forțele din Sahel
24 August 2026
Ministrul apărării Radu Miruță e explicat contextul în care drona care a venit dinspre Republica Moldova a reușit să zboare aproximativ 50 de kilometri prin spațiul aerian al României, după care a căzut într-un copac
Radu Miruță a declarat în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” al DefenseRomania că drona a fost detectată de radarele Ministerului Apărării pe o parte importantă a traseului său, însă, înainte de a se prăbuși, a coborât la o altitudine la care relieful a împiedicat monitorizarea sa continuă.
Potrivit acestuia, configurația geografică a României face dificilă supravegherea țintelor care zboară la joasă altitudine, motiv pentru care este necesară dezvoltarea unei rețele de radare specializate, amplasate în zonele considerate vulnerabile.
”Distanța de la graniță până în locul în care a căzut, de vreo 50 de kilometri, jumătate, trei sferturi din această distanță, a fost văzută pe radarele Ministerului Apărării, dar nu au fost îndeplinite condițiile pentru a fi angajată. Ultima treime, ultima jumătate din traseul acestei drone până în locul în care ea a căzut nu a mai fost văzută pe radar. E între dealuri, a coborât sub pragul de interceptare al radarului.
Așa arată geografia țării noastre și acestea sunt capabilitățile. Și atunci, nevoia de radare pentru joase altitudini este foarte mare”, a declarat ministrul.
O a doua problemă este capacitatea de interceptare a dronelor de la sol. Miruță a subliniat că soluțiile simple sau sistemele improvizate nu sunt suficiente pentru nevoile Armatei Române, deoarece dronele pot schimba direcția și traiectoria în timpul zborului.
În opinia sa, e nevoie de interceptori integrați într-un sistem care să primească date de la radare și care să poată fi ghidați de la sol pentru a urmări și distruge ținta.
”Pentru că ținta este mai sus decât cele mai înalte forme de relief din zonă. Sau, dacă e un munte sau ceva, ne uităm din partea cealaltă, pe diverse sectoare, și monitorizăm tot. La altitudini mai joase nu merge cu sistemul ăsta actual, care se uită peste tot.
Trebuie o soluție locală, dacă vreți, ca atunci când dai hotspot de pe telefonul mobil, ca să îți faci wireless pentru un laptop. (...)
Interceptorul trebuie să aibă sistemul de lansare și trebuie să aibă capacitatea de a comunica cu un sistem radar. Pentru că drona nu merge neapărat drept și nu te așteaptă pe tine să o interceptezi. Ea poate să facă diverse unghiuri și să zboare pe diverse traiectorii.
Și atunci este nevoie ca interceptorul pe care tu l-ai lansat să poată fi ghidat de la o stație de la sol, astfel încât și el să poată urmări aceste mișcări ale dronei, a precizat Miruță.
