România, trupe în Groenlanda alături de aliații europeni? Ministrul Miruță: “România nu e în situația asta. Noi nu avem această capacitate”

NATO ca organizaţie şi Groenlanda şi-au anunţat luni voinţa de a colabora pentru a consolida apărarea acestui vast teritoriu danez autonom, sperând să-l descurajeze astfel pe preşedintele american Donald Trump, care doreşte ca Statele Unite, principalul membru al NATO, să preia cu orice preţ controlul asupra acestui teritoriu, relatează Agerpres care citează AFP.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a afirmat luni, la Antena 3, că în eventualitatea în care statele europene ar decide trimiterea de trupe în Groenlanda, România ar putea adopta o poziție similară celei din prezent față de conflictul din Ucraina, respectiv fără prezența soldaților români pe teren.

Radu Miruță a subliniat că România nu este o putere nucleară, precum Franța sau Marea Britanie, iar trimiterea de trupe se discută la nivelul celor două state. “România nu e în situația asta. Noi nu avem această capacitate”.

El a mai precizat că România urmărește cu atenție informațiile legate de un posibil scenariu în care administrația Trump ar lua în calcul retragerea Statelor Unite din NATO.

Trump: "Avem nevoie de un titlu de proprietate" pe Groenlanda

Trump susţine că SUA trebuie să preia Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, pentru a împiedica Rusia sau China să ocupe poziţii strategice pe această insulă arctică bogată în resurse minerale.

El a amplificat duminică şi mai mult îngrijorările, după ce a declarat că Statele Unite vor prelua Groenlanda, "într-un fel sau altul". "Avem nevoie de un titlu de proprietate", a indicat liderul de la Casa Albă.

Confruntat cu posibilitatea tot mai credibilă a anexării insulei prin forţă, premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen îşi pune speranţele apărării acestui teritoriu tocmai în NATO, deşi Statele Unite sunt principalul membru al organizaţiei.

Trump, săptămâna trecută, a sugerat că probabil aliaţii vor trebui să aleagă între păstrarea integrităţii NATO şi preluarea de către SUA a controlului asupra Groenlandei.

Atât guvernul local din Groenlanda cât şi cel danez au declarat în mod repetat că insula nu este de vânzare, dar Trump nu a exclus preluarea ei prin forţă. Aceasta ar însemna însă sfârşitul NATO, a avertizat săptămâna trecută şefa guvernului danez, Mette Frederiksen. "Dacă Statele Unite decid să atace o altă ţară NATO, atunci totul se va sfârşi, iar aceasta include NATO şi implicit securitatea postbelică", a remarcat ea.

Tratatul UE obligă ţările membre ale blocului comunitar să ofere asistenţă în cazul unei agresiuni militare împotriva vreuneia dintre ele, a amintit luni comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, care s-a declarat de acord cu punctul de vedere al lui Mette Frederiksen referitor la sfârşitul NATO în cazul unei invazii americane în Groenlanda, invazie pe care acelaşi comisar european o consideră totuşi improbabilă.

Dar dacă o astfel de invazie chiar ar avea loc, articolul 42.7 din Tratatul Uniunii Europene obligă statele membre să ofere asistenţă militară Danemarcei. "Va depinde foarte mult de Danemarca, cum va reacţiona, care va fi poziţia sa, dar categoric există o astfel de obligaţie a statelor membre de a oferi asistenţă reciprocă dacă un alt stat membru se confruntă cu o agresiune militară", a subliniat comisarul european.

Danemarca încearcă în acest timp să joace cartea diplomaţiei. În cadrul unor demersuri de acest fel va avea loc o întâlnire săptămâna aceasta între oficiali danezi şi groenlandezi şi o delegaţie americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio, discuţii care, conform presei americane şi daneze, se vor desfăşura miercuri la Washington.

În acest timp, potrivit ziarului britanic The Telegraph, responsabili militari europeni elaborează planuri preliminare pentru o posibilă misiune aliată, care ar putea include trupe, nave şi avioane, cu participarea mai multor ţări europene, inclusiv a Regatului Unit.