Rusia a institui joi sancţiuni economice, prezentate ca represalii, împotriva a aproape 400 de personalităţi şi companii ucrainene, într-un nou episod de tensiuni în creştere între Kiev şi Moscova de cinci ani. Potrivit unui decret semnat de către premierul rus Dmitri Medvedev, 322 de personalităţi şi 68 de entităţi ucrainene îşi vor vedea îngheţate activele lor în Rusia, inclusiv actualul ministru de interne ucrainean Arsen Avakov, şi fostul premier Iulia Timoşenko, care candidează la alegerile prezidenţiale din 2019, conform AFP.
'În Ucraina, să figurezi pe o astfel de listă este la fel ca atribuirea unui premiu de stat, cel puţin aşa este perceput', a declarat Poroşenko în cadrul unei conferinţe de presă comune cu cancelarul german Angela Merkel în finalul întâlnirii lor. Merkel a sosit joi într-o vizită de o zi în Ucraina pentru a discuta despre procesul de pace în estul separatist al ţării şi proiectul de gazoduct germano-rus Nord-Stream 2, extrem de criticat de către Kiev.
Este prima vizită a Angelei Merkel la Kiev după semnarea acordurilor de pace de la Minsk la începutul anului 2015, destinate să pună capăt conflictului militar din Donbas, Germania fiind alături de Franţa mediatoare a procesului de pace în Ucraina.
Alegerile prezidenţiale din martie şi cele legislative din octombrie 2019 în Ucraina urmau să figureze de asemenea pe agenda discuţiilor între cancelarul Angela Merkel şi oficialii ucraineni, potrivit analiştilor citaţi de AFP.
Prooccidentalul Petro Poroşenko este aşteptat să candideze pentru un nou mandat, dar victoria sa pare departe de a fi asigurată. Conform unui sondaj dat publicităţii joi la Kiev, fostul premier Iulia Timoşenko este cotată cu cele mai multe din opţiunile de vot (18,9%), ea fiind urmată de Vladimir Zelenski (actor, moderator tv), care acumulează 10,7% din preferinţe, în timp ce actualul preşedinte Petro Poroşenko se plasează pe locul trei, împreună cu un alt contracandidat Anatoli Griţenko (fost ministru al apărării), fiecare creditat cu 9,9% din opţiuni, conform agenţiei de presă Unian.
Referitor la alegerile parlamentare, acestea ar putea avea ca rezultat o revenire a forţelor politice proruse, ceea ce ar putea schimba orientarea în mod clar prooccidentală a Kievului, notează AFP.
Cancelarul Merkel urmează să se întâlnească de asemenea şi cu premierul Volodimir Groisman, cu o serie de parlamentari ucraineni şi cu studenţi de la o universitate locală, înainte de a părăsi Kievul în cursul serii.
Ucraina se confruntă din 2014 cu un război cu separatiştii proruşi în estul ţării, care a făcut deja peste 10.000 de morţi. Kievul şi Occidentul acuză Moscova că susţine militar rebelii, ceea ce Rusia neagă categoric, în pofida numeroaselor probe ce atestă contrariul.
Gazoductul Nord Stream 2 urmează să lege Rusia de Germania via Marea Baltică, ocolind Polonia şi Ucraina, pe unde tranzitează în prezent gazele ruseşti.
Denunţat de către Washington, acest proiect a provocat disensiuni în cadrul UE, Polonia şi alte state europene temându-se că Moscova îl va fi folosit ca pe un mijloc de presiune politică şi economică.
Angela Merkel nu doreşte să renunţe la Nord Stream 2, dar a asigurat în repetate rânduri că 'Ucraina trebuie să rămână ţară de tranzit' pentru gazele ruseşti şi după darea gazoductului în exploatare.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
