Moscova se joacă din nou cu nervii Occidentului și începe să-și umple depozitele de la frontiera cu NATO cu blindate și artilerie
18 Octombrie 2026
După protestele masive din weekend, soldate cu pagube materiale imense și mii de arestări, Parisul și alte orașe intensifică măsurile de securitate fără a impune o stare de urgență.
Guvernele europene și-au îndemnat luni cetățenii care călătoresc în Franța să dea dovadă de o prudență sporită și să evite adunările mari, avertizând asupra unei înrăutățiri a situației de securitate după ce mii de persoane au fost arestate în timpul protestelor de weekendul trecut și numeroase magazine au fost vizate de protestatari.
Demonstrațiile din întreaga Franță, declanșate de costul ridicat al vieții și de prăbușirea serviciilor publice, au urmat săptămânilor de proteste studențești și au escaladat în revolte sâmbătă.
Restricții de circulație în unele orașe. Când se poate institui starea de urgență
După reuniunea de criză, prim-ministrul francez Sébastien Lecornu a declarat că este un miracol că nimeni nu a murit în revolte, menționând că aproximativ 3.000 de afaceri au fost avariate sau jefuite și că statul a pregătit un program special de ajutor pentru antreprenorii afectați. Prim-ministrul a atribuit valul de violență activităților grupărilor „ultra-stânga” și criminale și a anunțat o întărire semnificativă a forțelor de poliție.
Prim-ministrul Lecornu a confirmat, de asemenea, că a respins demisia ministrului de interne, Laurent Nunez, spunând că în vremuri dificile țara trebuie să rămână unită.
Lecornu a anunțat că le-a cerut autorităților să „declanșeze un anumit număr de restricții de circulație” luni seară, care vor fi „parțiale” și „localizate” pentru a proteja afacerile care au fost afectate de violențele stradale din weekend, dar a precizat că o stării de urgență complete pentru întregul Paris este exclusă.
El a adăugat că o stare de urgență ar putea fi declarată dacă este necesar, deși în acest moment o stare de urgență parțială este considerată o soluție mai potrivită.
În Franța, starea de urgență este declarată în două cazuri: atunci când există un pericol iminent rezultat dintr-o amenințare gravă la adresa ordinii publice (de exemplu, după atacuri teroriste de mare amploare sau tulburări stradale extreme). Al doilea caz include situații legate de dezastre naturale sau epidemii.
În timpul stării de urgență, anumite libertăți civile sunt restricționate temporar, iar puterea executivă este consolidată. Aceasta înseamnă că poliția și prefecții pot declara stări de asediu, pot efectua percheziții domiciliare fără ordin judecătoresc, pot interzice adunările publice și demonstrațiile și pot închide anumite locuri de adunare (baruri, săli de concerte, teatre etc).
Starea de urgență a fost declarată pentru întregul teritoriu al Franței europene în noiembrie 2015, după atacurile teroriste de la Paris.
Revolte în marile orașe ale țării
Primăria din Limoges a fost incendiată, turnul său vechi de 140 de ani prăbușindu-se. Primarul a confirmat că 17 persoane sunt în arest sub suspiciunea de incendiere. „Vrem acțiune, iar poliția trebuie să aibă puterea de a proteja populația și de a asigura ordinea”, a declarat luni dimineață Guillaume Guérin (membru al mișcării Nouvelle Énergie), primarul orașului Limoges.
Protestatarii care susțineau studenții francezi din Paris au blocat intrarea în muzeul Luvru. Intrarea în Luvru a fost blocată și de studenții de la școala de artă École du Louvre, care au dorit să își exprime sprijinul pentru mișcarea studențească din liceu și să condamne represiunea poliției
Violența s-a extins și în alte orașe mari, inclusiv Marsilia și Lyon. În Marsilia, autoritățile au interzis toate adunările și demonstrațiile publice în cursul după-amiezii.
Sâmbătă, protestatarii au pătruns prin efracție în clădirea istorică a primăriei din Marsilia, situată pe Vieux-Port (Portul Vechi), iar sediul principal al poliției orașului, situat pe strada Canebière, la doar câteva sute de metri distanță, a fost, de asemenea, atacat.
