De la tancuri la fregate și Inteligență Artificială: Germania injectează 140 de miliarde de euro în Armată într-o schimbare de proporții istorice. De ce o înarmare masivă tocmai acum?

Dincolo de cifre și procente, la Berlin se duce o dezbatere acerbă despre modul în care trebuie cheltuite aceste fonduri: pe tancuri grele sau pe inovație militară, inteligență artificială și roiuri de drone.

De la 108 la 140 de miliarde de euro într-un singur an

Conform actualei Legi de Planificare Militară din Franța, bugetul armatei franceze ar urma să crească cu 11% până în 2027, ajungând la 63,3 miliarde de euro. Acest buget, deși record pentru Paris, este eclipsat de efortul financiar al Germaniei. Decalajul militar dintre primele două economii ale zonei euro se adâncește rapid, potrivit publicației franceze Opex 360.

Pentru anul 2026, Ministerul german al Apărării dispune de 108,2 miliarde de euro. Această sumă este formată din bugetul „obișnuit” de 82,69 miliarde, la care se adaugă o tranșă de 25,51 miliarde de euro trasă din „fondul special” de 100 de miliarde creat în 2022, imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia. Pentru anul viitor, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a solicitat Bundestagului o majorare radicală de peste 30%, ducând bugetul militar total la pragul de 140 de miliarde de euro.

Motivarea creșterii bugetului a fost clar comunicată și, cel puțin în cazul de față, germanii renunță la orice retorică diplomatică: „Suntem literalmente în colimatorul Moscovei. Fără securitate, tot restul este în zadar”, a justificat Pistorius în fața parlamentarilor.

Degradarea radicală a mediului de securitate european forțează Germania să își asume rolul, cerut de mai mulți ani și de alte state europene, de forță de descurajare a unei posibile agresiuni rusești asupra Alianței Nord-Atlantice.

Pe ce se duc banii: Tancuri și fregate vs. Inteligență Artificială

Obiectivul strategic al Germaniei este atingerea pragului de 3,5% din PIB alocat apărării până în 2029. Totuși, valul de bani atrage critici dure din partea experților economici și militari privind modul de alocare a resurselor.

Președintele Institutului Kiel, economistul Moritz Schularick, a declanșat o polemică dură luna trecută, acuzând armata că investește zeci de miliarde în „tehnologii învechite” - referindu-se la tancuri, blindate grele și fregate - pe care le-a numit „fier vechi”. „Dispunem de un capital uriaș și de tehnologii de vârf. Ce ne lipsește sunt sutele de mii de oameni dispuși să se urce în tancuri și să meargă pe front. În loc să recrutăm mai mulți soldați și să cumpărăm mai multe blindate, trebuie să mizăm pe inteligență artificială, robotică, drone și tehnologii satelitare”, a argumentat Schularick în Süddeutsche Zeitung.

Răspunsul Ministerului german al Apărării a fost la fel de ferm. Pistorius a replicat că jumătate din cheltuieli sunt deja destinate noilor tehnologii (care sunt integrate inclusiv pe platformele grele), dar a subliniat o realitate tactică ineluctabilă: „Dronele pot câștiga o bătălie, dar nu decid un război. Vom avea întotdeauna nevoie de echipamente grele”.

Riscul unei creșteri fără valoare adăugată pentru economie

NATO nu cere doar procente din PIB pentru apărare, ci impune ca o cotă semnificativă să fie investită în Cercetare și Dezvoltare (R&D). Aici, strategia germană prezintă vulnerabilități. Din bugetul uriaș de 140 de miliarde de euro propus, doar 2,9 miliarde sunt alocate inovației.

Institutul Economic German (IW) avertizează că, în ciuda sumelor colosale aruncate în sectorul de apărare, impactul asupra creșterii economice sustenabile va fi minim. Pentru ca acești bani să funcționeze ca un motor de creștere durabilă, o proporție mult mai mare ar trebui injectată în cercetare și inovație, singurele capabile să stimuleze ulterior productivitatea sectorului civil. Cheltuielile exclusive pe armament achiziționat de pe raft nu generează o creștere economică pe termen lung.