Discuțiile din interiorul alianței au ajuns până la scenarii considerate în trecut de neconceput. Azi oficialii militari ai NATO vorbesc despre posibilitatea unui „atac preventiv” asupra unor ținte rusești, care, în anumite circumstanțe, ar putea fi încadrat juridic drept acțiune defensivă. Noua postură a NATO vine într-un moment în care Europa se confruntă cu o creștere accelerată a incidentelor generate de Rusia, de la tăierea cablurilor submarine din Marea Baltică până la atacuri cibernetice orchestrate și activități cu drone în proximitatea frontierelor NATO.
Amiralul Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, a declarat pentru Financial Times, citat de Kyiv Post că alianța își regândește strategia tradițional reactivă către una proactivă.
„Studiem toate scenariile. În ceea ce privește domeniul cibernetic, suntem într-un fel reactivi. Să fim mai agresivi sau proactivi în loc de reactivi este ceva la care ne gândim”, a transmis oficialul NATO, subliniind că statele membre dețin capabilități ofensive în mediul digital, însă răspunsul la sabotaj fizic sau la incursiuni cu drone rămâne mult mai complex.
Înaltul oficial NATO nu exclude nici măcar ideea unui atac preventiv, menționând că „este mai îndepărtat de modul nostru obișnuit de gândire și comportament”, dar că poate fi considerat defensiv în anumite situații, dacă are rolul de a neutraliza o amenințare iminentă.
În același timp, un număr tot mai mare de diplomați din Europa de Est cer NATO să renunțe la postura defensivă și să adopte o strategie care să impună costuri reale Moscovei.
„Dacă tot ce facem este să rămânem reactivi, invităm Rusia să continue să ne lovească”, a avertizat un oficial din statele baltice, citat de Financial Times. Statele din flancul estic atrag atenția asupra caracterului asimetric al războiului hibrid precizând că un astfel de război hibrid „îi costă puțin (n.r. - pe ruși), iar pe noi mult. Trebuie să fim mai inventivi”.
Sursa citată scrie că Operațiunea Baltic Sentry, concepută pentru a proteja infrastructura subacvatică critică, a demonstrat eficiență. În prezent patrulele maritime și aeriene comune, care utilizează nave, avioane și drone navale, au împiedicat repetarea incidentelor de tipul celor din 2023 și 2024, când nave ale flotei „fantomă” ruse, folosite pentru a eluda sancțiunile occidentale, au fost implicate în tăierea cablurilor submarine.
„De la începutul operațiunii Baltic Sentry, nu s-a mai întâmplat nimic. Asta înseamnă că această descurajare funcționează”, a subliniat amiralul Giuseppe Cavo Dragone.
Și în vest acest context regional tensionat a adus modificări, după ce Franța a anunțat recent reintroducerea serviciului militar voluntar, o decizie motivată de creșterea amenințării ruse. Șeful Statului Major al Forțelor Armate franceze, generalul Fabien Mandon, a avertizat că Franța trebuie să fie pregătită, afirmând că Rusia se pregătește pentru o posibilă confruntare cu statele occidentale până în 2030.
În paralel, Suedia analizează achiziția de rachete de croazieră și rachete balistice cu rază lungă de acțiune, prognozând o creștere substanțială a amenințării militare ruse în următorii cinci ani. O evaluare recentă a Forțelor Armate Suedeze avertizează că Moscova își va intensifica presiunea militară în regiune, iar Stockholmul trebuie să își adapteze rapid capacitățile de lovire la distanță.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
