Incidentul s-a produs în Marea Mediterană, în apropierea Strâmtorii Gibraltar, și a generat o situație cu risc major de explozie, potrivit surselor citate de canale de Telegram rusești și confirmate de analiști occidentali. Inițial informațiile au fost publicate pe un canal rus de Telegram, opozant regimului de la Kremlin.
E vorba de un canalul VChk-OGPU de Telegram cunoscut pentru scurgeri de informații sensibile care ulterior s-au confirmat de-a lungul timpului.
Aceștia au transmis că defencțiunea semnalată de submarinul Novorossiisk - intrat în serviciu abia în 2014 -a fost o avarie majoră la sistemul de combustibil. Defecțiunea a provocat scurgerea de combustibil direct în compartimentul de santină, un compartiment extrem de vulnerabil cu risc major de incendiu, ceea ce ar fi generat o tragedie de proporții. Echipajul, format din 52 de persoane, a fost pus într-o situație dificilă, fiind forțat să pompeze combustibilul în mare pentru a preveni o explozie.
Incidentul a avut loc în Marea Mediterană.
Novorossiisk nu a mai putut intra în imersiune. Problemele tehnice ale submarinului rus au amintit de „Kursk 2000”
Submarinul rus Novorossiysk. Photo source: Royal Navy
Cei de la Impact Policies amintesc că incidentul readuce în memoria internațională tragedia de proporții a submarinului nuclear rus Kursk din 2000, navă care s-a scufundat în Marea Barents după o explozie la unui din compartimentele interne. Atunci era vorba de un submarin cu propulsie nucleară. Tragedia a provocat moartea tuturor celor 118 membri ai echipajului.
Experții în domeniu subliniază că actualul incident cu submarinul Novorossiisk nu este o simplă avarie tehnică, ci riscul unui potențial dezastru naval a fost mare, cu consecințe majore nu doar asupra mediului, dar și a prestigiului militar rus, șifonat oricum în ultima vreme.
Contextul este cu atât mai delicat cu cât Marina Rusă a suferit pierderi semnificative în ultimii ani, inclusiv distrugerea crucișătorului Moskva, nava amiral a Floteri ruse din Marea Neagră, dar și avarierea unor corvete și submarine în porturile din Marea Neagră, amintește sursa citată.
Problemele de întreținere și logistică fac din ce în ce mai dificilă menținerea prezenței navale în Mediterană, o zonă strategică pentru operațiunile Moscovei în ceea ce privește Siria și proiecția de putere în Orientul Mijlociu.
Potrivit sursei citate, în prezent, submarinul rus Novorossiisk se află într-o stare operațională precară, iar riscul unei catastrofe nu a trecut.
Submarinul din clasa Kilo - Proiect 636.3 - a intrat în serviciu în 2014, este considerat unul dintre cele mai silențioase și eficiente submarine diesel-electrice din dotarea Rusiei, capabil să transporte rachete de croazieră Kalibr ce pot fi integrate cu încărcătură nucleară.
Amintim că așa cum analiza în această vară și DefenseRomania prezența militară rusă în Mediterană, încă de atunci submarinul Novorossiysk din clasa Kilo era desfășurat în misiune în regiune, împreună cu alte nave auxiliare.
În ceea ce privește prezența navală rusă în Marea Mediterană, trebuie spus faptul că aceasta se află la un minim istoric, din cauza pierderii accesului în portul Tartus. În prezent, submarinul Novorossiysk este singura navă de luptă rusească din Marea Mediterană, după ce, recent, corveta Soobrazitelnyy a Flotei din Marea Baltică a părăsit regiunea, tot în această vară.
Dezastrul submarinului Kursk
Epava submarinului rus Kursk. Photo source: Wikipedia
Dezastrul submarinului Kursk, incident care a avut loc în august 2000 rămâne una dintre cele mai mari tragedii navale din istoria Rusiei post-sovietice. Submarinul nuclear de atac, parte a Flotei de Nord a Rusiei, participa la exerciții militare în Marea Barents când a fost zguduit de două explozii puternice.
Prima deflagrație, produsă de o torpilă cu propulsie pe bază de peroxid de hidrogen, a declanșat o a doua explozie mult mai violentă, care a distrus compartimentele din față și a ucis instantaneu o mare parte din cei 118 membri ai echipajului.
O parte dintre marinarii ruși au supraviețuit într-o primă fază, refugiindu-se în compartimentele din spate ale submarinului, dar au murit ulterior din cauza lipsei de oxigen și a incendiilor ce au urmat, provocate de explozii. Eforturile de salvare au fost întârziate de deciziile autorităților ruse, care au refuzat inițial ajutorul occidental.
Abia după câteva zile, Norvegia și Marea Britanie au fost implicate în operațiune, însă era prea târziu pentru echipaj.
Tragedia a produs atunci un șoc inclusiv în societatea rusă.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
