Iranul confirmă moartea lui Khamenei. Cum e de fapt ales noul Lider Suprem și patru scenarii posibile pentru Iran, aflat între vid de putere și război

Iranul a decretat 40 de zile de doliu național și a anunțat măsuri de retaliere militară fără precedent precum și regionalizarea războiului.

Dar ce se întâmplă odată cu acest vid de putere? Republica Islamică a mai trecut o singură dată prin acest proces de tranziție, în 1989, după moartea fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini, însă într-un moment de pace, nu de război. 

Dispariția lui Khamenei e o lovitură puternică pentru regim, liderul suprem având controlul asupra instituţiilor politice, militare şi religioase ale Iranului, modelând politica internă și externă.

Va fi însă această lovitură suficientă însă pentru a duce la colaps? Și ce urmează acum?

Conform Constituției Republicii Islamice Iran (Articolul 111), în cazul decesului Liderului Suprem, atribuțiile acestuia sunt preluate temporar de un consiliu de tranziție format din Președintele țării, șeful puterii judecătorești și unul dintre juriștii Consiliului Gardienilor. 

Ulterior, sarcina desemnării unui succesor permanent revine Adunării Experților (Majles-e Khobregan). Acesta e un corp cleric deliberativ format din 88 de clerici aleși prin vot popular, care trebuie să analizeze candidații pe baza calităților lor teologice, politice și de integritate.

Procesul este însă unul de culise și extrem de opac. Pe hârtie Adunarea Experților are rolul formal de selecție, dar în realitate, de facto, influența Corpului Gărzilor Revoluționare (IRGC) și a facțiunilor politice majore cântărește decisiv în alegerea noului lider, așa cum s-a întâmplat și în 1989, când criteriile de erudiție teologică au fost relaxate pentru a permite instalarea lui Khamenei.

Situația e cu atât mai complicată cu cât inclusiv comandantul Gărzilor Revoluționare a fost eliminat, fapt ce are potențial de a destabiliza IRGC, și a deschide și o luptă interne de putere în interiorul Gărzilor, coroborat cu „oferta” făcută de Trump privind imunitate și grațiere pentru cei care depun sau întorc armele.

În acest moment în contextul atacurilor fără precedent ale SUA și Israelului și după eliminarea mai multor lideri iranieni, acest proces de traziție va fi supus unor presiuni uriașe și ar putea deschide o luptă pentru putere internă.

Regimul teocrat clădit în jurul liderului suprem s-ar putea confrunta cu o luptă pentru succesiune între diferite facțiuni.

Va duce această fisură la prăbușirea cetății iraniene și care va fi reacția populației? Răspunsul îl vom avea în următoarele zile.

Cele 4 scenarii post Khamenei în Iran

Forbes publică o analiză cu patru direcții post Khamanei, semnată de Güney Yıldız, expert în Orient. Niciunul dintre aceste scenarii analizate nu are șanse majore de implementare, fapt ce arată din nou că cel mai bun cuvânt pentru a descrie Republica Islamică după eliminarea liderului suprem e „incertitudine”.

I. Consolidarea Gardienilor Revoluției IRGC (35%) – Aparatul de securitate preia controlul printr-o conducere colectivă, instalând o figură clericală de fațadă. Este cel mai probabil rezultat, deși șansele au scăzut după ce atacurile repetate au eliminat mai mulți lideri de pe „banca de rezerve”.

II. Luptă pentru putere prelungită (30%) – Conflict intern între facțiunile IRGC, clerici și comandamentele provinciale. Acest scenariu ar aduce luni de autoritate politică contestată și o instabilitate critică pe piețele de energie.

III. Revoltă populară (25%) – Populația profită de vidul de putere pentru a răsturna regimul, stimulată de ofertele de imunitate ale lui Trump pentru dezertori. Are cel mai mare potențial de transformare, dar este limitată de lipsa unei alternative politice organizate.

IV. Colapsul total al statului (10%) – Prăbușirea completă a structurilor de guvernare, un scenariu extrem pentru care statele vecine au început pregătirile încă din ianuarie.

Postul de lider suprem a fost creat după revoluţia din 1979 şi a fost înscris în constituţia Iranului, oferind unui cleric de rang înalt autoritate supremă asupra preşedintelui şi a parlamentului. 

Ali Khamenei a fost una din cei mai autoritari lideri din regiune, fiind responsabil de represiuni crude împotriva oricărei formă de disidență și de uciderea a zeci de mii de protestatari.