Grupul operativ „Porțile de Fier”
La 7 noiembrie, CENTCOM a anunțat înființarea Task Force "Iron Gate", care va coordona cu alte agenții americane eforturile de a împiedica Iranul să transporte pe rutele terestre și prin Marea Caspică sisteme de armament avansate, tehnologii cu dublă utilizare și alte materiale supuse sancțiunilor.
Deci e o extindere a efortului american de limitare a capacităților Iranului, printr-o componentă de coordonare care vizează și rutele terestre.
Noua structură, o echipă de aproximativ 20 de militari și civili, completează blocada navală americană, despre care comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, afirmă că a împiedicat exporturi iraniene de petrol în valoare de peste 25 de miliarde de dolari în ultimele luni.
CENTCOM precizează că verificările și măsurile de interdicție pe mare continuă împotriva tuturor navelor care intră sau ies din porturile iraniene.
Qatarul vrea să medieze un acord SUA - Iran
Înțelegerea ar urma să garanteze libera navigație prin Strâmtoarea Hormuz și să abordeze problema programului nuclear iranian, de care Teheranul nu vrea să se lase.
Emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, a discutat vineri cu Donald Trump și i-a prezentat noi propuneri. Biroul emirului a confirmat convorbirea, dar nu a oferit detalii despre conținutul acestora.
Potrivit publicației The Guardian, propunerea ar permite inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să verifice toate instalațiile nucleare iraniene, inclusiv pe cele bombardate și amplasamentele în care s-ar afla uraniu puternic îmbogățit. Ideea verificării tuturor acestor obiective figurează și în proiectul de acord de la Cairo, din septembrie 2025, abandonat ulterior.
Va fi însă greu să-l convingă pe Teheran. Iranul pare să fie pe poziții defensive, după înfrângerea republicanilor la alegerile din SUA, la care războiul purtat de americani împotriva Iranului a cântărit mult.
Iranul susține că nu mai are încredere în AIEA
Teheranul susține că și-a pierdut încrederea în directorul general al AIEA, Rafael Grossi. Autoritățile iraniene îl acuză că a trădat securitatea nucleară prin faptul că nu a condamnat bombardamentele americane asupra instalațiilor nucleare iraniene.
Iranul se teme, de asemenea, că inspectorii agenției ar putea transmite informațiile obținute către Statele Unite și Israel, care le-ar putea folosi pentru a pregăti noi atacuri asupra instalațiilor nucleare.
Potrivit proiectului de acord, Iranul nu ar fi obligat să predea uraniul puternic îmbogățit pe care îl deține. În schimb, acesta ar urma să fie diluat până la un nivel mai scăzut de îmbogățire.
La rândul lor, Statele Unite ar trebui să ridice imediat blocada navală impusă Iranului și să deblocheze active înghețate în valoare de opt miliarde de dolari.
SUA cer redeschiderea Strâmtorii Hormuz
Acordul ar prevedea ca Iranul să redeschidă Strâmtoarea Hormuz chiar în ziua următoare semnării documentului. Nu ar urma să fie percepute taxe de tranzit, însă companiile de transport maritim ar putea fi obligate să plătească pentru întreținerea canalului și gestionarea traficului naval.
Teheranul condiționează însă redeschiderea strâmtorii de îndeplinirea mai multor cereri. Printre acestea se numără încetarea luptelor din Liban, retragerea forțelor americane de pe coasta Iranului și plata unor despăgubiri de război de către Statele Unite.
Analiza publicată de The Guardian sugerează că Washingtonul ar putea accepta o parte dintre solicitările iraniene în schimbul redeschiderii Strâmtorii Hormuz. În același timp, concesiile nucleare cerute Iranului sunt mai puțin ambițioase.