Cum nave comerciale chineze colectează clandestin informații din telecomunicații de la nave de luptă și avioane inclusiv din Europa

Compania chineză de transport maritim COSCO, controlată de stat, ar utiliza de zeci de ani sisteme ascunse la bordul navelor sale pentru a colecta informații din semnale în apropierea coastelor Americii de Nord, Europei și Asiei.

Afirmații similare au mai fost formulate și în trecut, iar suprapunerea dintre întreprinderile civile din China și structurile militare și serviciile de informații ale țării este, în acest moment, bine documentată.

Relatarea Reuters despre utilizarea navelor COSCO ca platforme discrete pentru misiuni SIGINT (Signals Intelligence), are la bază citarea a doi oficiali anonimi din administrația președintelui Donald Trump.

„Oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului pentru a putea discuta evaluarea americană privind programul chinez, au declarat că COSCO are de zeci de ani un parteneriat cu Beijingul pentru colectarea de informații”, scrie Reuters potrivit The War Zone. „Acordul permite Chinei să intercepteze semnale de comunicații provenite de la nave și aeronave care operează în Europa, America de Nord și Asia, au afirmat aceștia.”

Aeronava F-18 Super Hornet / U.S. Naval Forces Central Command

Toți cetățenii chinezi sunt obligați să sprijine agențiile naționale de informații.

Legea națională chineză privind informațiile, adoptată în 2017, conține o prevedere explicită care obligă toate organizațiile și cetățenii din țară să sprijine, atunci când li se solicită, activitatea serviciilor de informații ale statului. Totodată, legea obligă statul să protejeze entitățile care oferă un astfel de sprijin.

„Echipamentele avansate aflate la bordul navelor sunt destinate să permită Chinei să obțină informații despre «tehnologiile de comunicații militare și evoluțiile din domeniul criptării», a declarat unul dintre oficiali. „Oficialii nu au oferit detalii despre tipul echipamentelor pe care navele COSCO le-ar utiliza, dar au precizat că este vorba despre platforme «sofisticate de colectare a informațiilor din semnale», nu despre echipamente obișnuite de comunicații.”

Oficialii Ambasadei Chinei la Washington D.C. au negat aceste acuzații

Un militar al Armatei Populare de Eliberare a Chinei se uită prin binoclu în timpul unor exerciții militare, în timp ce fregata taiwaneză Lan Yang este vizibilă în fundal. Sursa foto: Lin Jian/Xinhua.

În plus, navele comerciale ar putea fi echipate cu legături de date adecvate pentru a transmite informațiile colectate aproape în timp real către alte noduri, inclusiv către centre din China, pentru analiză și exploatare suplimentară.

Sursele Reuters au afirmat că obținerea de date despre „tehnologiile de comunicații militare și evoluțiile din domeniul criptării” reprezintă o prioritate pentru navele comerciale transformate în platforme de spionaj. Informațiile din semnale pot lua însă numeroase alte forme, de la emisiile radar până la traficul de comunicații. În funcție de informațiile colectate și de metoda utilizată, specialiștii pot folosi aceste date pentru a înțelege modul de funcționare al diferitelor sisteme, dar și pentru a obține indicii despre procedurile standard de operare și alte aspecte. Acest lucru este valabil mai ales atunci când sunt combinate mai multe tipuri de informații.

Și în trecut, mass media au prezentat dovezi bazate pe analize din surse deschise.

Sursele Reuters au indicat un raport, publicat anul trecut de China Maritime Studies Institute din cadrul U.S. Naval War College, care analizează exact această problemă în legătură cu miliția maritimă cvasi-militară a Chinei.

Deși Miliția maritimă este alcătuită din flote de pescuit aparent civile, ea are legături directe cu Armata Populară de Eliberare (PLA) și cu Garda de Coastă chineză. Aceasta este utilizată în mod curent pentru hărțuirea și intimidarea navelor străine în apele disputate, în special în Marea Chinei de Sud.

„La baza acestor operațiuni se află un corp de specialiști în informații ai miliției maritime, denumiți «personal informațional». Personalul informațional este organizat în contingente care sprijină forțele operative ale miliției”, se arată în raport. „Cei mai mulți au locuri de muncă obișnuite în industria pescuitului, însă mulți provin și din alte sectoare, inclusiv din transportul maritim și chiar din structurile de aplicare a legii pe mare.”

„Este mai probabil decât improbabil ca navele Republicii Populare Chineze care operează în străinătate să fi început deja să îmbarce personal informațional pentru îndeplinirea unor funcții de colectare și raportare de informații. În cazul flotei chineze de pescuit, îndeplinirea acestei funcții de colectare de informații externe ar putea fi la fel de simplă precum adăugarea unei noi responsabilități pentru «personalul informațional» deja prezent la bordul unor nave de pescuit de mare distanță”, se precizează în raport.

US Navy, sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook

„Pe lângă responsabilitățile lor principale de contabilizare și raportare a volumelor de producție, de expertiză privind reglementările internaționale și naționale în domeniul pescuitului care le afectează activitatea și de gestionare a interacțiunilor cu oficialii străini pe mare și în porturi, aceștia ar putea primi și sarcina de a colecta și raporta informații militare și politice în timp ce operează peste hotare.”

„Procese similare ar putea exista deja și în industria transportului comercial maritim”, continuă raportul. „De exemplu, orașul Beihai din provincia Guangxi și-a extins efectivele de specialiști în informații maritime prin recrutarea de personal din sectorul transporturilor maritime.”

Totuși, raportul de la U.S. Naval War College nu face nicio mențiune explicită despre colectarea de informații SIGINT.

Un alt raport, publicat în 2021 prin intermediul Tearline Project al National Geospatial-Intelligence Agency (NGA) din SUA, a evidențiat, de asemenea, posibilitatea ca infrastructuri deținute de China în porturi din întreaga lume să fie utilizate pentru colectarea de informații sau chiar pentru lansarea unor atacuri non-kinetice, inclusiv bruiaj prin mijloace de război electronic.

Raportul a menționat în mod special că terminalul COSCO din portul belgian Zeebrugge se află „în imediata apropiere a unei baze navale belgiene și, prin urmare, ar putea îndeplini și cerințe suplimentare cu caracter militar”.

Îngrijorările privind posibilitatea ca terenurile deținute de companii și cetățeni chinezi să fie utilizate pentru colectarea de informații sau în alte scopuri au devenit, în ultimii ani, un subiect de dezbatere din ce în ce mai intens în Statele Unite.

Reuters menționează că „Pentagonul a inclus COSCO, în ianuarie 2025, pe lista companiilor asociate armatei chineze, o desemnare care presupune costuri reputaționale serioase pentru companii, precum și interdicții privind achizițiile guvernamentale americane, dar care nu implică sancțiuni formale”.

Deși până în prezent nu au fost prezentate dovezi incontestabile, ipoteza potrivit căreia autoritățile chineze ar utiliza nave comerciale de marfă drept mijloace suplimentare, discrete, pentru colectarea de informații din semnale este foarte plauzibilă și, cu siguranță, pare să fie o problemă care ar trebui tratată cu seriozitate, dacă nu este deja abordată, scrie TWZ.

Flotele comerciale ale Chinei le depășesc ca dimensiuni pe cele ale oricărei alte țări, ceea ce face ca prezența lor să fie ceva obișnuit, creând totodată numeroase oportunități pentru mascarea operațiunilor de culegere a informațiilor, concluzionează TWZ.