Industria navală cere Guvernului măsuri concrete pentru ca România să devină un jucător important în industria navală din Europa

DefenseRomania Team / 14 iun 2021 / 13:26
Sursă foto: Forțele Navale Române - Facebook
Sursă foto: Forțele Navale Române - Facebook

Asociația Constructorilor Navali din România (Anconav) adresează o scrisoare deschisă prim-ministrului României, Florin Cîțu și ministrului economiei antreprenoriatului și turismului, Claudiu Năsui, prin care solicită luarea de măsuri concrete de susținere pentru industria navală din România.

Solicitările au ca obiectiv salvarea locurilor de muncă din șantierele navale, capacitate strategică de producție de nave și, nu în ultimul rând, transformarea României într-un pol de competitivitate pentru industria navală europeană.

Industria construcțiilor de nave a fost puternic afectată de pandemia Covid-19 cu efecte negative majore asupra șantierelor și furnizorilor acestora, care sunt dependenți de economia mondială. 

Potrivit unui comunicat al Anconav, emis către DefenseRomania, reducerea considerabilă a comerțului internațional, lipsa mobilității forței de muncă, neîncrederea investitorilor și incertitudinea economică, toate acestea au avut drept consecință stoparea contractărilor de noi proiecte.

În anul 2020, comenzile pentru nave din Europa au scăzut cu 62% în tonaj și 77% în valoare, comparativ cu 2019, cu impact negativ asupra întregului lanț de aprovizionare.

„Scăderea numărului de comenzi de nave noi s-a resimțit la nivelul industriei navale românești și estimăm că această criză se va adânci şi mai mult în anul curent. Acest fapt va avea o serie de consecințe negative concrete, după cum urmează: disponibilizări din marile șantiere, mai puține taxe și impozite colectate la bugetul de stat și, poate cea mai grava pe termen lung, pierderea capacității de producție la Marea Neagră”, precizează sursa citată.

DefenseRomania redă integral scrisoarea deschisă a Anconav adresată Guvernului României:

Asociația Constructorilor Navali din Romania, ANCONAV, reprezintă, începând cu 1995, anul înființării, interesele șantierelor navale și ale producătorilor, distribuitorilor de echipamente și materii prime din România, atât pe plan național, cât și internațional. La nivel național, șantierele navale au un impact major asupra economiei, industria construcțiilor de nave asigurând locuri de muncă pentru aproximativ 20.000 de angajați, iar cifra de afaceri realizată de șantierele navale reprezintă 1% din Produsul Intern Brut. Datorită celor nouă șantiere navale care funcționează în România, țara noastră se situează printre primele 5 țări europene producătoare de nave, având de asemenea, un număr semnificativ de personal implicat in aceasta industrie.

Totodată, prin intermediul programului Next Generation EU, Comisia Europeană a subliniat rolul strategic pe care îl are transportul naval la nivel european în a asigura sustenabilitatea lanțurilor de valoare şi a proceselor economice. Ținând cont de impactul pe care îl are transportul naval în securitatea economică a Europei, Comisia Europeană menționează în acest document faptul că se va acorda o atenție deosebită producției şi livrării de vehicule şi de nave sustenabile.

Având în vedere că România joacă un rol strategic în menținerea acestui sector, au fost deja înaintate către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor, o serie de propuneri pentru a fi incluse în Planul National de Redresare şi Reziliență (PNRR) elaborat de Ministerul Fondurilor Europene, după cum urmează:

Promovarea unor facilitați ce vizează transportul maritimo-fluvial și implementarea unor tehnologii moderne, fapt ce va determina obținerea unui transport cu impact negativ minim asupra mediului.

Aceste facilitați cu caracter temporar pot duce la stimularea comenzilor de nave noi sau retehnologizarea navelor existente, cu condiția ca soluțiile tehnice să promoveze principiile Green Deal și Blue Growth ale Uniunii Europene.

 

Schemă de reînnoire a navelor aflate sub pavilion românesc

 

Implementarea unei scheme de reînnoire a navelor aflate sub pavilion românesc.

Acest sistem ar fi menit să promoveze decarbonizarea și digitalizarea sectorului maritim, în conformitate cu acordul european și agenda de digitalizare. Acesta încurajează inovarea, creșterea industrială regională și ocuparea forței de muncă, pe întregul lanț valoric maritim. De asemenea, ar contribui la păstrarea suveranității tehnologice maritime strategice a UE și implicit a României, precum și a capacităților de producție maritimă.

 

Dezvoltarea unei strategii de transport a României prin înființarea unei companii naționale de transport maritim

 

Prin intermediul unui astfel de demers, România poate dezvolta o strategie sustenabilă de securitate a transportului naval ce va putea aduce beneficii tuturor sectoarelor economice direct implicate (activitate portuară, șantiere navale, furnizori de servicii din domeniul transporturilor) dar si economiei regionale, prin asigurarea furnizării/livrării de materii prime si produse.

În acest sens, o dovadă elocventă a reușitei unei inițiative de acest gen, o reprezintă modelul anilor '70, când înființarea unei companii naționale de transport a stat la baza dezvoltării sectorului naval in Romania.

Implementarea unor programe suport pentru forța de muncă din domeniul naval ce vizează dezvoltarea abilitaților digitale și atragerea de noi resurse umane în acest domeniu strategic.

Cu toate acestea, în ciuda importanței acestui sector de activitate – transportul naval, am constatat cu dezamăgire că acesta nu a fost cuprins în niciunul din capitolele de investiții din Programul Național de Redresare și Reziliență, deși includerea in acest program ar fi reprezentat pentru țara noastră o oportunitate menită a crea, prin intermediul acestei industrii, poli de sustenabilitate viabilă ai economiei românești.

Industria construcțiilor de nave a fost puternic afectată de pandemia Covid-19 cu efecte negative majore asupra șantierelor și furnizorilor acestora, care sunt dependenți de economia mondială. Reducerea considerabilă a comerțului internațional, lipsa mobilității forței de muncă, neîncrederea investitorilor și incertitudinea economică, toate acestea au avut drept consecință stoparea contractărilor de noi proiecte. În anul 2020, comenzile pentru nave din Europa au scăzut cu 62% în tonaj și 77% în valoare, comparativ cu 2019, cu impact negativ asupra întregului lanț de aprovizionare. Scăderea numărului de comenzi de nave noi s-a resimțit la nivelul industriei navale românești și estimăm că această criză se va adânci şi mai mult în anul curent. Acest fapt va avea o serie de consecințe negative concrete, după cum urmează: disponibilizări din marile șantiere, mai puține taxe și impozite colectate la bugetul de stat și, poate cea mai grava pe termen lung, pierderea capacității de producție la Marea Neagră. 

Aceste aspecte nefavorabile sunt vizibile, încă de la începutul crizei, și in cadrul șantierelor navale românești. Construcțiile navale se caracterizează prin termene de execuție foarte lungi, în medie 2-3 ani din momentul contractării până la livrarea unui proiect, iar pe toată această perioadă, depind puternic de buna funcționare a lanțului de aprovizionare, optimizarea acestuia asigurând respectarea termenelor contractuale pe tot parcursul procesului de producție.

 

România, un pol de competitivitate în industria navală europeană

 

Este greu de intuit dacă 2021 va aduce modificări majore, dar deja resimțim o accentuare puternică a efectelor negative ale pandemiei. Astfel, solicităm luarea de măsuri concrete de susținere, pentru a putea salva locurile de muncă din aceste șantiere, pentru a asigura capacitatea strategică de producție de nave de la Marea Neagră și, nu în ultimul rând, pentru a transforma România într-un pol de competitivitate în industria navală europeană, prin:

1. o abordare sectorială care să susțină și să dezvolte industria navală­ – soluții viabile și predictibile care să creeze oportunități de investiții

2. acțiuni concrete pentru a stimula cererea internă – mai multe comenzi din piața internă. Industria navală românească este un exportator major de produse navale fiind dependentă de economia mondială. Cererea externă a fost grav afectată de pandemie și estimăm că va exista o lipsă de comenzi externe indiferent de situația sanitară globală.

3. cooperare și suport pentru a salva locurile de muncă – sectorul public și cel privat trebuie să coopereze pentru a asigura o mobilizare strategică în vederea dezvoltării industriei navale cu ajutorul noilor tehnologii: o industrie navală mai digitală, mai sustenabilă și mai ecologic. Numai așa, se vor putea salva locurile de muncă actuale și se por putea crea altele noi din domenii conexe.

ANCONAV reiterează, astfel cum a procedat cu fiecare ocazie, deschiderea totală spre un dialog responsabil și constructiv cu reprezentanții guvernului României, susținând în mod activ promovarea intereselor industriei navale din România şi mizează pe implicarea factorilor de decizie pentru asigurarea supraviețuirii sectorului naval din România.

 

 

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy