Germania va investi 16 miliarde de euro până în 2030 pentru ca Bundeswehr-ul pentru războiul dronelor. Berlinul demarează „planul de acțiune privind UAV-urile”
16 Iunie 2026
Drone autonome controlate de inteligență artificială ar fi ucis pentru prima dată pe câmpul de luptă din Ucraina.
Războiul din Ucraina pare să fi trecut de o altă piatră de hotar care până de curând aparținea mai mult domeniului SF.
Potrivit unor informații prezentate de revista New Scientist, drone complet autonome, controlate de inteligență artificială și fără intervenție umană în timpul misiunii, ar fi fost folosite pentru prima dată în operațiuni letale pe front.
Drone "Terminator"
Afirmația îi aparține lui Alexander Kochanovsky, reprezentant al industriei de apărare din Ucraina. Acesta susține că experimentul a avut loc în urmă cu doi ani, în timpul contraofensivei ucrainene, și a implicat zece drone denumite „Terminator”.
Potrivit acestuia, testul a fost unul izolat și nu a fost extins ulterior la scară largă.
Dronele erau programate să decoleze și să zboare autonom câțiva kilometri până în apropierea liniei frontului. Odată ajunse în zona stabilită, activau un mod special de funcționare, denumit „Terminator”, în care inteligența artificială identifica și ataca singură țintele. În acel moment, operatorii umani nu mai aveau nicio posibilitate de a interveni, de a monitoriza imaginile sau de a modifica deciziile sistemului.
„Nu exista nicio legătură cu drona. Nu puteai vedea transmisia video și nu puteai controla nimic”, a explicat Kochanovsky. Tocmai această lipsă totală a controlului uman face ca astfel de sisteme să fie considerate extrem de controversate.
Rezultate neconfirmate vizual, dar considerate letale de evaluări ulterioare
Pentru că dronele nu transmiteau imagini sau date în timpul misiunii, evaluarea rezultatelor s-a făcut ulterior.
După atac, în zonă au fost trimise drone convenționale, operate de oameni, pentru a verifica efectele. Potrivit lui Kochanovsky, analiza a indicat că au fost lovite mai multe ținte, inclusiv soldați și un camion militar. Nu există însă înregistrări directe ale atacului, concluziile fiind bazate pe observațiile realizate după misiune.
Testul ar fi avut loc în apropierea localităților Bahmut și Ceasiv Iar și a fost efectuat de o unitate militară al cărei nume nu a fost făcut public.
Deși armatele din întreaga lume utilizează tot mai des inteligența artificială, decizia finală privind folosirea forței letale rămâne, în majoritatea cazurilor, în mâinile oamenilor. Sistemele AI sunt folosite pentru analizarea datelor, identificarea țintelor sau ghidarea armelor, însă nu au autoritatea de a decide singure asupra unei lovituri.
În Ucraina, regulile actuale impun în continuare prezența unui operator uman în etapa finală a procesului decizional. Cu toate acestea, Kochanovsky afirmă că există discuții privind posibilitatea relaxării acestor restricții în viitor.
Subiectul a generat numeroase îngrijorări la nivel internațional. Organizația Națiunilor Unite avertizează de mai mulți ani asupra pericolelor asociate armelor autonome letale. Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că astfel de sisteme nu ar trebui să își găsească locul în societatea modernă.
Experții în etică și drept internațional se tem că o astfel de tehnologie ar putea provoca erori grave, inclusiv atacarea propriilor trupe sau a civililor. Mariarosaria Taddeo, cercetător la Universitatea Oxford, consideră că problema depășește aspectele tehnice și ridică întrebări fundamentale despre responsabilitate și moralitate. „Vrem să trăim într-o societate care permite mașinilor să decidă cine trăiește și cine moare?”, întreabă aceasta.
Totuși, specialiștii subliniază că dronele complet autonome reprezintă încă excepții. Anthony King, profesor la Universitatea Exeter, afirmă că, deși tehnologia există, majoritatea covârșitoare a dronelor utilizate în războiul din Ucraina au fost operate sau supravegheate de oameni.
Între timp, industria de apărare ucraineană continuă să dezvolte sisteme bazate pe inteligență artificială. Un exemplu este proiectul ALITA, conceput pentru interceptarea dronelor rusești de tip Shahed. Acesta ar urma să utilizeze o rețea de 64 de drone capabile să detecteze și să urmărească automat ținte aeriene. Chiar și în acest caz, legislația actuală prevede ca identificarea finală a țintei să fie confirmată de un operator uman.
