Germania își consolidează apărarea împotriva amenințării rusești. Berlinul pregătește o forță comună în Marea Baltică

„Cei din spatele tentativelor de atac asupra Germaniei vor plăti scump”, a declarat Merz, fără să acuze direct Rusia.

Declarația lui Merz vine după ce, în prima parte a lunii august, trei drone au fost implicate în incidente în apropierea aeroportului Leipzig/Halle, unul dintre cele mai importante centre logistice ale Germaniei.

Ancheta autorităților germane urmărește însă inclusiv ipoteza unei operațiuni de sabotaj coordonate de serviciile secrete rusești, potrivit unor surse de securitate citate de presa germană.

În același timp, Germania și celelalte state NATO riverane Mării Baltice intenționează să creeze o forță comună de reacție rapidă.

Potrivit Reuters, forța comună de reacție rapidă a fost constituită pentru contracararea amenințărilor hibride, inclusiv a celor generate de drone. Inițiativa a fost anunțată vineri, 28 august, de ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt.

Structura ar urma să permită schimbul rapid de informații și coordonarea răspunsului în cazul unor incidente în regiune. Inițiativa va reuni cele opt state NATO care au ieșire la Marea Baltică, Germania urmând să joace rolul de coordonator. 

Berlinul avertizează asupra intensificării războiului hibrid

Descoperirea dronei cu explozibili nu este singurul caz investigat de autoritățile germane. Într-o zonă forestieră de la periferia Berlinului a fost identificată și o ascunzătoare secretă de arme, despre care serviciile de securitate suspectează că ar fi putut fi pregătită pentru a fi utilizată de agenți în viitoare operațiuni.

Moscova a negat orice implicare în aceste incidente.

Cazurile din Germania fac parte din lanțul de incidente pe care serviciile de informații occidentale le atribuie sau le investighează ca posibile operațiuni rusești de sabotaj în Europa.

Un oficial din serviciile de informații a declarat pentru Bloomberg că serviciile rusești iau în considerare operațiuni împotriva statelor baltice și a Poloniei.

În același timp, ministrul lituanian al Apărării, Roberta Kaunas, a avertizat asupra posibilității ca Rusia să organizeze o operațiune sub steag fals folosind drone ucrainene capturate.

În ultimele luni au fost raportate incidente și la companii implicate în producția sau furnizarea de armament pentru Ucraina. Pe lângă incendiul considerat suspect din Estonia, explozii au afectat producători de arme din Italia și Bulgaria, în timp ce un incendiu produs la începutul acestui an a avariat grav o fabrică din Cehia care produce drone și sisteme de optică termică.

În mai multe dintre aceste cazuri, autoritățile europene investighează posibilitatea unei implicări rusești.

Cum acționează rușii. Rețele criminale recrutate online

Potrivit estimărilor serviciilor occidentale, serviciul rus de informații militare GRU se bazează tot mai mult pe rețele criminale și intermediari locali pentru operațiuni de sabotaj, în condițiile în care expulzarea unui număr mare de diplomați ruși din Europa a redus capacitatea Moscovei de a utiliza metodele tradiționale de operare.

Recrutarea se face inclusiv prin intermediul rețelelor sociale și al unor aplicații precum Telegram. Persoanelor recrutate li se încredințează sarcini aparent izolat, de la fotografierea unor obiective și incendierea unor vehicule până la amplasarea de explozibili sau sabotarea infrastructurii.

În unele cazuri, executanții sunt plătiți în criptomonede și este posibil ca aceștia să nu știe cine se află în spatele operațiunii. Oficialii serviciilor de informații occidentale consideră că astfel de acțiuni sunt concepute pentru a rămâne sub pragul care ar putea determina NATO să invoce Articolul 5 privind apărarea colectivă.

Sabotaje, atacuri cibernetice și campanii de influență

Operațiunile hibride rusești împotriva statelor europene nu sunt un fenomen nou, dar în ultimii ani au devenit mai frecvente și mai agresive.

Oficialii europeni consideră că obiectivul acestor operațiuni este multiplu: creșterea costului sprijinului european pentru Ucraina, alimentarea fricii și a diviziunilor politice și testarea limitelor răspunsului NATO.

Unele state europene susțin că răspunsul occidental a rămas în mare parte defensiv și reactiv, concentrându-se pe contracararea incidentelor individuale, fără a crea un mecanism suficient de puternic de descurajare.

„Acestea s-au concentrat pe detectarea și suprimarea provocărilor individuale, dar nu au construit un factor de descurajare eficient care să împiedice Moscova să continue sau să escaladeze”, a declarat pentru Bloomberg Agnia Grigas, politolog la Atlantic Council.

În acest context, mai multe state membre ale UE solicită un răspuns mai dur, inclusiv noi sancțiuni, confiscarea activelor rusești, restricții asupra importurilor de gaze naturale lichefiate din Rusia și înăsprirea regimului de vize.

UE pregătește, de asemenea, un nou pachet de sancțiuni care ar urma să vizeze câteva sute de persoane și entități.