Testările s-au desfășurat în săptămâna 9 noiembrie, etapele principale având loc la centrul de testare pentru armament și muniții al Bundeswehr din Meppen.
Potrivit Defense News, evaluarea a urmărit dacă modelele OWE-V Virtus, produs de Stark, și HX-2, dezvoltat de Helsing, pot lovi cu precizie țintele desemnate și dacă focoasele funcționează conform specificațiilor în momentul impactului. Fotografiile publicate alături de comunicatul oficial au surprins ambele tipuri de muniții rătăcitoare cu câteva momente înainte de a lovi un tanc.
Cum accelerează Germania dotarea armatei cu drone de atac?
![]()
Reprezentanții oficiului de achiziții au confirmat că ambele sisteme au trecut evaluarea, însă au refuzat să facă public numărul exact de lansări efectuate sau rata procentuală de succes.
Ambele platforme intră în categoria munițiilor rătăcitoare, sisteme care pot survola o zonă desemnată în căutarea țintelor, decizia finală de autorizare a atacului rămânând însă în sarcina unui operator uman. Campania cu foc real din noiembrie a vizat exclusiv etapa terminală a misiunii, de la apropierea de țintă până la efectul focosului, fără a reprezenta certificarea finală pentru intrarea în serviciul operativ.
Oficialii militari germani au precizat că, înainte ca aceste sisteme să fie utilizate pe deplin de Bundeswehr, este necesară verificarea amănunțită a modului în care interacționează toate componentele tehnice ale ansamblului.
Progresul din poligonul de la Meppen vine după votul din 25 februarie al comisiei de buget din Parlamentul Germaniei, care a aprobat contracte în valoare de 268 de milioane de euro pentru fiecare dintre cei doi producători, echivalentul a circa 294,4 milioane de dolari.
Acordurile includ opțiuni suplimentare ce pot ridica valoarea fiecărui contract cu încă un miliard de euro, dar achizițiile ulterioare sunt condiționate de demonstrarea maturității tehnologice și de noi aprobări parlamentare.
Intrarea sistemelor Stark și Helsing în dotarea trupelor de pe flancul estic
![]()
Decizia luată în luna februarie marchează o reorientare a politicii germane de înzestrare cu drone după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, în condițiile în care parlamentarii de la Berlin au privit ani la rând cu scepticism introducerea dronelor de tip kamikaze în dotarea armatei, iar o parte dintre experții în controlul armamentelor au semnalat constant riscurile legate de identificarea autonomă a țintelor.
Pentru a reduce intervalul lung care separa în mod tradițional semnarea unui contract de intrarea efectivă a echipamentelor în unități, Germania aplică acum o procedură accelerată. Ministerul Apărării permite derularea în paralel a etapelor de dezvoltare, testare, calificare și pregătire a trupelor. În acest scop, militarii au fost implicați direct încă din fazele timpurii ale testelor, astfel încât observațiile lor practice să fie integrate rapid în modificările tehnice ale dronelor.
![]()
Pentru a limita riscurile financiare ale acestui ritm accelerat, parlamentarii au introdus obligații stricte de raportare și clauze de reziliere care permit guvernului să renunțe la contract dacă vreunul dintre sisteme eșuează în etapa de calificare.
Oficiul german pentru achiziții anticipează primirea primelor loturi până la sfârșitul anului 2026 pentru demararea instruirii, fără a preciza numărul exact de drone inclus în tranșa inițială. Pe termen mediu, forțele terestre germane urmăresc integrarea acestor muniții rătăcitoare în rețelele proprii de recunoaștere și lovire, iar Brigada 45 Blindate din Lituania va deveni prima mare unitate care va primi noile capabilități începând cu 2027, consolidând direct capacitatea de luptă a contingentului german de pe flancul estic al NATO.