Donald Trump își continuă retorica deloc contructivă despre Groenlanda. Președintele SUA vede lucrurile dintr-o perspectivă tranzacțională, de tip win-lose, fără a părea că este dispus la vreun compromis pe această temă.
Președintele SUA a făcut o nouă serie de declarații îngrijorătoare pentru aliați, vorbind din nou despre o posibilă anexare a Groenlandei. Problema a căpătat o nouă greutate pentru aliații europeni ai SUA în ultimele zile, deoarece Trump și consilierii săi au intensificat retorica despre preluarea teritoriului autonom condus de Danemarca.
Într-un interviu de două ore acordat The New York Times, Trump a fost întrebat dacă preluarea Groenlandei este mai importantă pentru el decât păstrarea unei alianțe militare vechi de 76 de ani.
Trump nu a răspuns direct la întrebare, dar a recunoscut că administrația sa ar putea fi într-adevăr obligată să aleagă între cele două obiective, conform unei transcrieri a conversației, publicată joi de publicația americană.
Donald Trump a declarat că Statele Unite s-ar putea afla în fața unei „alegeri” între ambiția sa de a prelua controlul asupra Groenlandei și păstrarea alianței NATO.
Întrebat de ce vrea ca SUA să controleze Groenlanda, Trump a răspuns:
„Pentru că simt că este psihologic necesar pentru succes. Cred că proprietatea îți oferă ceva ce nu poți obține dacă vorbești despre un contract de închiriere sau un contract. Proprietatea îți oferă lucruri și elemente pe care nu le poți obține doar semnând un document.”
„Nu am nevoie de dreptul internațional. Moralitatea mea. E singurul lucru care mă poate opri”
Președintele SUA a declarat, de asemenea, pentru NYTimes că nu se simte legat de dreptul internațional și este limitat exclusiv de propria conștiință.
Abordarea lui Trump înseamnă contribuie la erodarea sistemului internațional bazat pe reguli, în care principiile primează TOCMAI pentru a asigura o minimă stabilitate la nivel global.
„Propria mea moralitate. Propria mea minte. Acesta e singurul lucru care mă poate opri”, a spus el.
„Nu am nevoie de dreptul internațional”, a adăugat el.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen avertiza pe 5 ianuarie că o invazie americană a Groenlandei ar însemna sfârșitul alianței militare.
„Dacă SUA decid să atace militar un alt membru NATO, atunci totul se oprește, inclusiv NATO și, prin urmare, arhitectura de securitate care a existat de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a spus ea.
La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a declarat în discursul său anual de politică externă de joi, că Washingtonul „se distanțează treptat de unii dintre aliații săi și abandonează regulile internaționale pe care le promova cândva”.
Amintim că Trump, care a fost mult timp sceptic față de NATO, a pus la îndoială și angajamentul său față de alianță săptămâna aceasta, spunând că nu este convins că NATO va veni în ajutorul Washingtonului într-o criză.
„MĂ ÎNDOIESC CĂ NATO AR FI ACOLO PENTRU NOI DACĂ AM FI CHIAR NEVOIE DE EI”, scria el pe Truth Social. Deși a adăugat că SUA vor continua să-și sprijine aliații NATO. Trump uită, totuși, să menționeze că articolul 5 a fost invocat o singură dată în istoria Alianței: după atacul terorist asupra SUA din 11 septembrie 2001.
Citește și
Nici vorbă de aşa ceva! Este „puțin probabil” ca SUA să lanseze o operațiune militară de preluare a controlului asupra Groenlandei
