După invadarea Ucrainei, această realitate s-a schimbat complet în doar câteva săptămâni. Airbus și Boeing au anunțat suspendarea livrărilor de aeronave și piese de schimb. Producătorii de motoare, de la Rolls-Royce la Pratt & Whitney, au întrerupt suportul tehnic și garanțiile. Companiile de leasing au cerut returnarea imediată a flotelor, iar rețelele globale de distribuție a componentelor și serviciile de software pentru managementul operării au fost întrerupte. Dintr-un sistem complex, interdependent, Rusia a devenit brusc un spațiu izolat.
Flota Airbus în derivă
Companiile aeriene ruse au fost forțate să rețină la sol aproape jumătate din flota lor de Airbus A320neo și A321neo. Aceste aeronave moderne, cele mai utilizate, care asigurau eficiență ridicată și costuri scăzute pentru zboruri medii, au devenit, în lipsa pieselor de schimb și mentenanței oficiale, simple carcase de metal.
Spre exemplu, compania aeriană S7 Airlines, cel mai mare operator privat din Rusia, avea 27 de aeronave A320neo și A321neo în uz înainte de război. În prezent, doar 16 dintre ele mai zboară – cu frecvență redusă și constant monitorizate pentru semne de uzură avansată. Restul se degradează pe pistele din Novosibirsk sau Moscova, canibalizate treptat pentru piese.
Un inginer anonim al companiei declara pentru presa occidentală: „Suntem nevoiți să desfacem avioanele, să mutăm piese între ele. Este un joc periculos care nu poate continua la nesfârșit.” Această practică, tolerată de autorități, riscă însă să genereze accidente grave.
Rapoarte interne ale Rosaviatsiya arată că în primele șase luni ale anului 2024, au fost înregistrate cu 34% mai multe incidente tehnice față de aceeași perioadă din 2021. Unele dintre ele implică sisteme critice de control al zborului, trenuri de aterizare sau software de navigație care nu mai pot fi actualizate.
Aliatul din Belarus: traficul cu avioane uzate din Africa
Imagine cu caracter ilustrativ. Photo source: Pixabay
Sub presiunea sancțiunilor și a colapsului logistic, Moscova a apelat la aliatul său apropiat, Belarus. Conform unei anchete recente, Belarusul a început să cumpere avioane uzate din Africa, aparent pentru uz propriu, dar sursele susțin că destinația finală este Rusia. Este vorba despre aeronave produse între 1984 și 1992, precum Boeing 737-300 și McDonnell Douglas MD-82 – modele ieșite din uz în majoritatea țărilor dezvoltate.
Mai multe dintre aceste avioane ar fi ajuns deja pe aeroporturile rusești, sub acoperirea unor contracte de leasing. Moscova încearcă astfel să-și repopuleze flota cu avioane second-hand, dar cu un preț uriaș: siguranța pasagerilor. Multe dintre aceste aeronave nu au certificările actualizate, au nevoie de reparații majore și sunt incompatibile cu infrastructura digitală modernă.
„Este o revenire la standardele din anii '90”, spune un expert în aviație din Ucraina. „Un pas înapoi de zeci de ani.”
O importantă ușă închisă spre Africa: refuzul Etiopiei de a colabora
Un alt semn clar al izolării Rusiei este refuzul unor țări africane de a coopera în domeniul aeronautic. Etiopia, una dintre cele mai dezvoltate puteri aeriene de pe continent, a fost abordată de oficiali ruși pentru a livra piese de schimb sau chiar pentru a repara aeronave în uz. Guvernul etiopian a respins însă toate solicitările, temându-se de posibile sancțiuni internaționale și de afectarea relațiilor cu SUA și UE.
Refuzul Etiopiei este simbolic și arată că Rusia nu mai poate conta nici măcar pe țările considerate neutre sau prietene, în timp ce izolarea aeronautică tinde să se extindă.
Tentativa de substituție: renașterea avioanelor rusești vechi
Imagine cu caracter ilustrativ. Photo source: Pixabay
În fața impasului, Kremlinul a lansat o nouă politică: reactivarea și modernizarea avioanelor fabricate în Rusia în anii '80 și '90. Se investește în producția de modele precum Yakovlev MC-21, Tupolev Tu-204, Ilyushin Il-96 și Sukhoi Superjet-100, însă cu rezultate limitate.
Producția MC-21, considerată principalul proiect strategic pentru înlocuirea Airbus și Boeing, este întârziată. Modelul Sukhoi Superjet 100 continuă să depindă în proporție de peste 50% de componente fabricate în UE, SUA sau Canada, ceea ce limitează perspectivele de autonomie tehnologică, iar producția Tupolev Tu-214, un avion cu design din anii ’80, rămâne marginală și incapabilă să acopere cererea masivă.
O altă problemă este lipsa infrastructurii de mentenanță certificată. Chiar și dacă Rusia ar produce sute de avioane MC-21, acestea ar avea nevoie de piese și service pe termen lung, iar lipsa rețelelor globale de suport va menține o stare de criză permanentă.
Ca atare, aceste modele nu pot concura cu Airbus sau Boeing în termeni de eficiență sau confort, iar lanțurile de producție locale nu pot livra rapid avioane în cantitate suficientă. În plus, multe componente ale acestor modele depind, paradoxal, tot de importuri occidentale.
Rusia a fost retrogradată în clasamentul global privind siguranța aeriană civilă, ajungând în zona „red flag”. Rușii evită zborurile interne din motive de siguranță
Imagine cu caracter ilustrativ. Photo source: Unsplash
Organizația Aviației Civile Internaționale (ICAO) a avertizat în mod repetat că Rusia a fost retrogradată în clasamentele globale de siguranță, ajungând în zona „red flag” – aceeași categorie cu state fragile sau cu infrastructură deficitară. Totodată, autoritățile europene și americane au emis notificări prin care recomandă operatorilor să evite spațiul aerian rus din motive de securitate și predictibilitate operațională.
Pe fondul acestei degradări, încrederea publicului a început să scadă. Chiar dacă traficul intern s-a menținut ridicat datorită lipsei altor opțiuni, mulți cetățeni ruși preferă să călătorească pe cale terestră ori să folosească companii străine din state vecine, acolo unde este posibil.
Într-un sondaj publicat în aprilie 2025, peste 53% dintre ruși declarau că evită zborurile interne din motive de siguranță. Numărul total al pasagerilor s-a redus cu 27% în ultimul an.
Chiar și călătoriile spre destinații precum Armenia, Kazahstan sau Uzbekistan – considerate alternative „neutre” – au fost afectate de lipsa avioanelor sigure. În paralel, diaspora rusă se teme să mai zboare cu companiile aeriene ruse din cauza lipsei asigurărilor internaționale.
Toate datele indică un declin profund și ireversibil al aviației civile ruse, atâta timp cât Moscova rămâne izolată de sistemul economic occidental. Sancțiunile nu doar că au blocat aprovizionarea, dar au tăiat și accesul la know-how-ul tehnologic internațional. Într-un sector unde siguranța înseamnă inovație constantă, Rusia pare condamnată la stagnare și improvizație periculoasă.
Cât timp războiul din Ucraina continuă, iar regimul Putin refuză orice concesie diplomatică, aviația rusă va rămâne la sol – și la figurat, și la propriu.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
