Statele UE iau în calcul inclusiv un atac hibrid rusesc, efectuat pe scară largă, cu victime în masă

Diplomații europeni iau în considerare crearea unor echipe de intervenție în caz de urgență, alocarea de fonduri țării afectate și coordonarea comunicărilor de criză, scrie Politico.

Mai exact, ambasadorii celor 27 de țări ale UE au purtat discuții cu ușile închise în ultimele săptămâni despre modul în care blocul comunitar ar trebui să răspundă la un atac hibrid major cu multiple victime. Discuțiile s-au intensificat după ce o dronă care transporta explozibili a fost descoperită pe aeroportul din Leipzig, în august.

UE dezvoltă de ani de zile mecanisme pentru a contracara amenințările hibride, inclusiv atacurile cibernetice, interferențele electorale și sabotajul. Însă diplomații se concentrează acum pe scenarii care ar putea duce la victime în masă.

Discuțiile se referă, în special, la posibila desfășurare a unor echipe de intervenție în caz de urgență, la eliberarea de fonduri UE pentru a sprijini statul afectat și la coordonarea declarațiilor conducerii instituțiilor europene.

„Trebuie să fim pregătiți pentru ceva grav. Din păcate, Leipzig a demonstrat că un incident foarte grav, care provoacă numeroase victime, nu este imposibil ”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE.

Un alt reprezentant al UE a remarcat că, având în vedere amploarea acțiunilor Rusiei, victimele ar putea apărea mai devreme sau mai târziu, iar absența unor astfel de cazuri până în prezent este „doar o chestiune de noroc”.

UE trebuie să învețe să răspundă eficient

Europa se confruntă aproape zilnic cu rapoarte despre așa-numitele atacuri hibride (activități care nu constituie un act direct de război) inclusiv incidente cu drone în Marea Neagră, un incendiu suspect la o instalație Starlink din Polonia, tentative de plantare a dispozitivelor incendiare în centrele de transport și încălcări ale spațiului aerian, relatează Politico.

Experții avertizează că, dacă un atac ucide cetățeni ai țărilor UE sau NATO, presiunea asupra ambelor organizații de a răspunde va fi extrem de mare.

În același timp, unele capitale europene se tem că activitatea UE în sectorul de securitate ar putea duplica funcțiile NATO.

„Acest lucru riscă să creeze multă confuzie pentru factorii de decizie de la toate nivelurile. Dacă există confuzie sau duplicare, acest lucru ar putea încetini procesul decizional”, a declarat fosta purtătoare de cuvânt a NATO, Oana Lungescu.

O altă problemă menționată de diplomați este lipsa securității canalelor de comunicare ale UE. Unele țări se tem că informațiile confidențiale schimbate în cadrul întâlnirilor ambasadorilor ar putea fi divulgate mass-media sau Rusiei.

Comisia Europeană propune un nou protocol

Potrivit experților, cea mai bună opțiune ar fi o împărțire clară a funcțiilor între UE și NATO: Alianța ar trebui să se concentreze pe schimbul de informații și descurajarea militară, în timp ce UE ar trebui să se concentreze pe răspunsul civil.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus, în cel mai recent discurs al său privind starea UE, crearea unui „protocol de securitate de urgență” care ar ajuta țările să își coordoneze acțiunile în cazul unei crize de amploare.

Se preconizează că această inițiativă, precum și propunerea de creare a unui Consiliu European de Securitate, vor fi incluse în noua „Strategie Europeană de Securitate”, care este planificată să fie prezentată la începutul lunii noiembrie.

În același timp, unii diplomați se opun creării de noi mecanisme. Aceștia consideră că UE dispune deja de instrumentele necesare, în special de Mecanismul integrat de răspuns politic la crize (IPCR) , care a fost utilizat în timpul pandemiei și al altor crize.