ARO uat naștere în anul 1957, în orașul Câmpulung Muscel, acolo unde a funcționat pe parcursul a mai bine de patru decenii o fabrică de vehicule care a scris istorie în industria auto românească.
În anii 1990, imediat după Revoluție, dar chiar și în 2000 înainte de integrarea în NATO - proces care a avut loc în 2004 - Armata României folosea intens încă ARO. Celebrele mașini 4x4 erau într-o primă etapă căutate inclusiv la export.
Aflată în stare deplorabilă după Revoluție, precum toate companiile din industriile României, inclusiv din industria de apărare, ca efect direct a politicilor lui Nicolae Ceaușescu, ARO nu a avut norocul Dacia preluată de Renault și transformată într-o poveste de succes, ci a fost victima politicilor tranziției. ARO a falimentat, dar a existat un moment interesant când cu ajutor străin putea fi salvată.
Cum a ratat România șansa salvării ARO refuzând să vânzarea companiei către o țără străină. „Nu ne vindem țara!”
E vorba de Iordania. Iar povestea a fost dezvăluită de generalul (r.) Alexandru Grumaz, care a deținut de-a lungul carierei funcții de conducere la nivelul MApN, inclusiv în Departamentul Înzestrării.
„Pe vremea cand eram la Departamentul Înzestrarii Armatei, anul 1998, a venit în vizita în România Alteța Sa Regală Abdullah II bin al-Hussein care este actualul rege al Regatului Hașemit al Iordaniei. Atunci era numai prințul Abdullah.
Am fost cu el în câteva fabrici din idustria de apărare, în poligon la Brașov și la Cheile Rîșnoavei unde i s-a prezenta un exercițiu senzațional al vânătorilor de munte. Atunci au vrut să cumpere ARO.
Noi am spus ...că nu ne vindem țara. Unde este ARO astăzi?”, s-a întrebat retoric generalul (r.) Grumaz.
Câteva date interesante despre ARO, azi istorie. Drumul spre faliment
Primul model produs de ARO a fost IMS-57, un vehicul de teren inspirat din modelele sovietice GAZ. Acesta era destinat în special uzului militar și instituțiilor statului. Următoarele generații – M59 și M461 – au reprezentat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește designul, fiabilitatea și performanțele off-road. Modelul M461 a fost chiar exportat în mai multe țări, inclusiv în America Latină, China și unele state africane.
Începând cu anii ’70, ARO a trecut la o gamă complet nouă de vehicule, cunoscută sub denumirea de seria 24. Acestea erau modele moderne pentru acea vreme, cu caroserii metalice și motorizări diverse, unele produse în România, altele importate. ARO 240 și versiunile sale derivate (242, 243, 244, 246 etc.) au devenit simboluri ale industriei autohtone și au fost folosite pe scară largă de instituții de stat, dar și de civili.
ARO 24 al Poliției Militare. Photo source: Wikipedia @MoserB
Un aspect esențial al activității ARO a fost exportul. Se estimează că mai mult de 90% din producție era destinată piețelor externe. ARO a vândut vehicule în peste 100 de țări, inclusiv în Statele Unite (unde a fost comercializat sub numele Cross Lander), Franța, Germania, Italia, dar și în Orientul Mijlociu sau în Africa. În anii ’80 și începutul anilor ’90, ARO era considerat un rival serios pentru alte vehicule off-road din Europa.
După 1990, odată cu prăbușirea economiei centralizate și deschiderea pieței către competitori occidentali, ARO a început să piardă teren rapid. Lipsa investițiilor în cercetare-dezvoltare, corupția endemică din perioada postdecembristă, dar și administrarea defectuoasă au afectat profund compania.
În 2003, statul român a decis privatizarea uzinei ARO, vânzând 68% din acțiuni firmei americane Cross Lander, reprezentată de omul de afaceri John Perez. Tranzacția s-a dovedit a fi un eșec major. Investitorul nu a respectat angajamentele contractuale privind investițiile promise, nu a menținut locurile de muncă, iar în scurt timp a început demontarea și vânzarea echipamentelor din fabrică. Practic, uzina a fost golită de conținut și pregătită pentru lichidare.
În 2006, compania ARO a intrat oficial în faliment, iar la scurt timp ulterior a fost radiată din registrul comerțului. Ce a mai rămas din patrimoniul ei, hale, utilaje, terenuri, a fost fie vândut la licitații, fie a ajuns în ruină.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
