Într-un interviu de peste o oră, acordat publicației „Moseichuk+” (publicat pe 2 august), Kyrylo Budanov, șeful Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării rezumă situația actuală a țării și face apel la unitate națională dar și internațională. Altfel, Ucraina riscă să dispară ca națiune, ordinea mondială va fi definitiv răsturnată și Budanov avertizează, la fel cum a făcut-o în 1938 președintele Cehoslovaciei, că alte țări vor intra pe aceeași traiectorie a dezintegrării. În noua lume care își arată zorii, Budanov „nu mai crede în alianțe largi, ci doar în relații bilaterale”.
Foto: Kirilo Budanov, YouTube / Reuters
Șeful GUR a acordat interviul la o zi după ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat dezinteresul față de negocierile pentru a pune capăt războiului atâta timp cât nu se îndeplinesc cererile sale.
De asemenea, interviul a fost publicat la o zi după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că forțele ruse au pierdut de la începutul acestui an 112.000 de oameni, de 14 ori mai mult decât trupele ucrainene.
În plus, interviul a fost acordat într-un moment intern dificil, când societatea ucraineană risca să se divizeze pe tema corupției, ca urmare a scandalului privind afectarea independenței instituției care anchetează cazurile de corupție.
Budanov remarcă și faptul că acum cinci ani era numit în această funcție de șef al spionajului militar.
El a vorbit și despre acțiunea SUA de a bombarda Iranul, evidențiind că a fost o demonstrație clară de forță care a arătat că America este singura națiune din lume care poate face așa ceva și nimeni, nici măcar Rusia sau China luate împreună sau separat, nu o poate opri.
Patru scenarii post război în Ucraina. Cel mai negru plasează Ucraina în sfera rusă de influență
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
Budanov consideră că pierderile militare mari de pe front ale Rusiei, vor forța, mai devreme sau mai târziu, regimul de la Kremlin să accepte un armistițiu de încetare a focului sau o pace, iar din acest punct se deschide o nouă etapă pentru Ucraina. „Ei bine, Moscova are pierderi uriașe, care sunt disproporționate față de metrii cu care ei avansează. Și, prin urmare, apar patru scenarii” pentru Ucraina, a spus șeful GUR.
- Scenariul georgian (evoluția Georgiei după războiul din 2008 – nota autorului) este „cel mai probabil cu 50%”. Ucraina nu primește sprijin stabil din partea Occidentului, se confruntă cu instabilitate, redresare lentă postbelică, eșecul integrării europene și, din nou, intră pe orbita Kremlinului.
- Al doilea scenariu, estimat cu 20% șanse, este modelul Israelului. „Implică un sprijin economic și politic puternic și constant pentru Ucraina din partea aliaților, dar fără o prezență semnificativă a trupelor străine. Acesta este scenariul transformării țării într-o fortăreață și al modernizării militare rapide”, a spus Budanov.
- Al treilea scenariu este cel al Coreei de Sud. Este considerat „cel mai dezirabil acum pentru Ucraina și, deși nu prevede aderarea la NATO și restituirea teritoriilor ocupate, este posibil să permită prezența trupelor aliate pe teritoriul Ucrainei și să se primească garanții din partea SUA. În acest caz, ”pe 80% din teritoriul Ucrainei poate trăi, se poate dezvolta și poate avea, din nou o anumită securitate.”
- Al patrulea scenariu este cel în care se găsește Belarusul. „SUA refuză sprijinul. Europa nu devine mai activă. Ucraina, sub cerințele Moscovei, se transformă într-un stat vasal. Rusia câștigă războiul, Occidentul se clatină, ordinea mondială va fi subminată irevocabil.”
Ultimele două scenarii, cel „georgian și bielorus” nu vor satisface societatea ucrainenă
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
Budanov, care nu precizează șansele pentru ultimele două variante de evoluție, consideră că scenariile Belarus și Georgia, ca o evoluție ulterioară postbelică pentru Ucraina, „sunt puțin probabile să satisfacă societatea ucraineană”.
„Acestea sunt scenarii pentru dezvoltarea evenimentelor, în primul rând, acest lucru trebuie ținut minte. Aceasta nu este o dogmă, acestea sunt pur și simplu scenarii, opțiuni”, a spus Budanov.
El a subliniat că întrebarea nu este ce se poate întâmpla, ci ce vor ucrainenii să obțină pentru ei înșiși, evidențiind că până la urmă cheia este la poporul ucrainean și nu la cei care fac scenarii. „Este evident că opțiunile, așa cum ați spus, ale Belarusului și Georgiei sunt puțin probabil să satisfacă societatea ucraineană. Opțiunile «israelizării» sau ale Coreei de Sud - sunt probabil mai bune, dar, din nou, problema este discutabilă.”
Întrebat dacă apreciază că evenimentele actuale ar putea duce la noi Acorduri de la Helsinki sau la o nouă „Ialta”, Budanov a remarcat: „Într-un sens literal, cred că acum nu este posibil. Într-un sens figurat - din păcate, cred că s-ar putea întâmpla.”
Reamintim că în Conferina de la Ialta (februarie 1945) din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, SUA și Marea Britanie erau de acord cu o sferă de influență a URSS în care intra mai multe țări, în timp ce prin Acordurile de Helsinki din 1975 se îmbunătățea cooperarea dintre statele europene din blocul comunist și Occident, recunoscându-se practic din nou sfera de influență a URSS.
Referindu-se la situația din Rusia, Budanov nu-și face mari speranțe că se va schimba ceva chiar dacă Putin nu va mai deține puterea. „Odată cu plecarea liderului Federației Ruse, nimic nu se va schimba acolo. Au construit un sistem astfel încât succesorul să fie cel puțin în paradigma actuală”, a spus șeful GUR. „O întreagă clasă de oameni a crescut deja în Rusia, care s-au născut, trăiesc și unii au murit deja sub președintele Putin. Nu își pot imagina nicio altă viață.”
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
