Ucraina prezintă Sea Trident, drona subacvatică care livrează o tonă de explozibil la peste 3.000 de kilometri
16 Iunie 2026
Pe data de 5 iunie o dronă maritimă naufragiată a ajuns în dana 78 a Portului Constanța, unde s-a autodetonat.
E vorba de o dronă maritimă ucraineană asupra căreia s-a pierdut controlul. Cum a reușit drona să efectueze virajele care au dus-o până în dana 78 a Portului Constanța face subiectul unei anchete oficiale aflate în derulare.
Fotografie ilustrativă: Drona Magura V5 operată de un militar ucrainean cu indicativu "Thirteenth" /Sursa foto: Defense Intelligence of Ukraine
Cert e că drona s-a autodetonat, ucrainenii anunțând partea română cu câteva minute, potrivit oficialilor noștri. Recent, așa cum preciza și DefenseRomania, ministrul Apărării Radu Miruță a declarat că a trimis prietenilor și vecinilor ucraineni 10 întrebări cu privire la acest incident, precizând totodată că MApN va depune o cerere către Ucraina ca dronele maritime să fie programate să se autodetoneze singure la 12 mile maritime de granița noastră dacă se pierde controlul asupra lor.
„Ce au avut în vedere, care a fost planul, le-au pierdut de sub control sau nu, de ce unele drone erau mai departe de celelalte? Alte întrebări transmise au fost când s-a pierdut controlul, dacă s-a pierdut controlul comunicațiilor, dar se știa poziționarea lor sau nu? Când s-a știut că drona s-a blocat? Ce comunicații existau cu dronele? Care era încărcătura explozibilă? Avea doar o singură dronă încărcătură explozibilă?”, preciza Radu Miruță.
Incidentul a avut loc la doar câteva zile după ce o dronă rusă Geran 2 (Shahed) a lovit un bloc de locuințe de 10 etaje din centrul orașului Galați, unde a rănit două persoane.
Seababy sau Magura? Se pare că niciuna. Sandu Valentin Mateiu a analizat tehnic drona și a ajuns la concluzia că e o versiune mai nouă ce are la bază Magura
î
Drona maritimă ucraineană care a ajuns în Dana 78 a Portului Constanța. Photo source: DIGI 24
În ultima ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic realizat săptămânal de Tudor Curtifan la DefenseRomania, comandorul (r.) Sandu Valentin Mateiu, expert în domeniul analizei militare, a fost întrebat dacă din ceea ce a putut observa în imaginile difuzate cu drona, dacă e vorba de o dronă Seababy sau Magura.
Unele analize indicau Seababy, în contextul în care Magura 5 are o lungime de 5,5 m fiind utilizată mai degrabă în atacuri de tip roi. Seababy e mai mare.
De precizat însă că așa cum s-a confirmat ulterior drona făcea totuși parte dintr-un roi asupra căruia s-a pierdut controlul.
Sandu Valentin Mateiu crede că vorbim de o versiune nouă de dronă care are la bază Magura și explică:
„Până acum cred că lucrurile au început să se lămurească. Cred că e vorba de una din variantele mai noi care seamănă în linia Magura. Cred că avea un sistem complex de orientare căci am văzut camere video la prova și la pupă, adică în față și spate. Am văzut sisteme ce păreau sisteme de război electronic, dar putea fi un sistem laser prin care se măsoară distanța până la obiectivele din jur căci drona trebuie mai ales în sistem autonom să evite obstacole”, a precizat acesta.
Fotografie ilustrativă: Drona Magura V5 operată de un militar ucrainean cu indicativu "Thirteenth" /Sursa foto: Defense Intelligence of Ukraine
„Probabil că drona avea și sistem AIS (Automatic Identification System), acesta este un sistem între nave pe unde ultrascurte. Acum se spune din satelit pentru că s-a constatat că nave își transmite poziția, cursul și viteza către celelalte nave pentru a evita coliziunea. S-a constatat că aceste transmisiuni pot fi detectate și în satelit, așa a apărut sistemul AIS și putem vedea pe traficul maritim navele care navigă. Cred că drona a avut și sisteme electornice mai ales pentru a prinde radiofarurile și în final toate elementele care îi asigură autonomia. Apoi vin elementele de comunicare, lăsând deoparte calculatorul central unde e traiectoria, pilotul automat, propulsia.
Apoi vine elementul de comunicare prin satelit. Aici ai Starlink care cred că e dublat prin alte sisteme de comunicare prin satelit, dar aici cred că e partea în care începe discuția cum au pierdut controlul. Mai există sistemele de ghidare și poziționare, ai GPS, dar înaintea GSP-ului s-a inventat sistemul independent inerțial, o girobusolă care dă direcția nord, platforma, etc. În final știi poziția inițială și calculezi traseul independent de GPS. Indiferent dacă GPS-ul e blocat, sistemul funcționează.
Toate aceste sisteme asigură funcționarea dronei în sistem autonom, condusă sau semiautonom. Ceea ce e clar e că toate aceste sisteme nu au funcționat în cazul de la Constanța, iar ucrainenii trebuie să se întrebe de ce și să ne transmită și nouă”, a conchis comandorul (r.) Sandu Valentin Mateiu.
Constanța, la un pas de catastrofă. Drona navală ucraineană a ”aterizat” lângă depozitele de azotat după ce a fost bruiată de ruși
