Arme rusești în Serbia, prin țările NATO și UE. România, singura membră care a respectat cu adevărat sancțiunile impuse Rusiei

Nicolae Iordan / 08 dec 2020 / 21:07

Pe 8 decembrie, postul de radio Europa Liberă a publicat pe pagina electronică în limba albaneză detalii privind transportul armamentului din Rusia în Serbia, prin țările NATO și UE.   

În ultimii doi ani, din Rusia au fost aduse și livrate Serbiei, ca achiziții sau donații, sistemul de rachete antiaeriene "Pantsir S1", tancuri de luptă T-72 și vehicule blindate BRDM-2. Potrivit datelor și declarațiilor oficiale, armele și echipamentele militare au fost aduse în Serbia de către Federația Rusă pe cale aeriană și fluvială, parțial prin statele membre ale Uniunii Europene și NATO.

În timp ce Comisia Europeană susține că deciziile privind aprobarea tranzitului sunt luate de statele membre ale blocului european, independent și în conformitate cu competențele lor, NATO s-a abținut să comenteze faptul că armele rusești destinate Serbiei sunt transportate prin țările membre ale Alianței Nord-Atlantice. Cu toate acestea Ted Galen Carpenter, senior în studii de apărare și politică externă la Institutul Cato din Washington, susține că rapoartele privind cooperarea Bulgariei în facilitarea transporturilor rusești de armament către Serbia ar putea provoca dezacorduri semnificative în cadrul NATO.

"Teoretic, toți membrii Alianței au dreptul suveran de a lua astfel de decizii. Dar, realitatea este că membrii sunt supuși presiunii de a nu se angaja într-un comportament inadecvat pe probleme politice sau militare cheie", a declarat Carpenter, adăugând că "acest lucru este valabil mai ales dacă Statele Unite, în calitate de lider al NATO, au o poziție puternică în această problemă".

Expedierea armelor rusești din Rusia către Serbia a atras atenția publicului în iulie 2019, când Ministerul Afacerilor Externe de la București a refuzat să elibereze un permis de tranzit pentru zece vehicule blindate rusești BRDM-2, pe care Rusia le-a donat Serbiei. Bucurestiul și-a justificat decizia, motivând că sancțiunile impuse Rusiei în anul 2014 de către Uniunea Europeană, din cauza anexării peninsulei ucrainene Crimeea, sunt încă în vigoare.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat, la acea vreme, că vehiculele au fost aduse pe calea aerului "în ciuda obiecțiilor unora”, fără a oferi mai multe detalii cu privire la modul de desfășurare a transportului. "Nu vreau să vorbesc despre acest lucru. Am respectat normele dreptului internațional public și totul a fost în conformitate cu acordul cu Rusia. Am reușit să le aducem. Cum și pe unde au venit, aceasta este problema noastră", a declarat A. Vucic, pe 29 iulie 2019, la Nis, după primirea vehiculelor blindate.

 

 Cum au fost livrate vehiculele blindate rusești?

 

În septembrie 2019, Guvernul Ungariei a confirmat că, în ciuda sancțiunilor UE, a permis transportul vehiculelor blindate din Rusia în Serbia, deoarece acest transport a fost efectuat cu o aeronavă civilă, pentru care nu este necesară o licență.

Direcția Aviației Civile a Serbiei a informat că nu deține informații despre aeronava civilă din Federația Rusă, care a aterizat pe teritoriul Serbiei între 26 și 29 iulie 2019.

În urma solicitării postului de Radio Europa Liberă, site-ul FlightRadar24, specializat în urmărirea zborurilor, pe baza datelor disponibile, a trimis imagini privind zborul din 26 iulie 2019, despre care a spus că pot corespunde parametrilor de zbor ai unei aeronave civile din Federația Rusă, care efectuează transport greu în Serbia. Imaginile trimise arată clar că avionul din Rusia, cu destinația Serbia, a traversat Marea Neagră și spațiul aerian al Bulgariei, în timp ce la întoarcere acesta a traversat spațiile aeriene ale Ungariei, Slovaciei, Poloniei și Belarusului.

Pe 26 iulie 2019, avionul Ilyushin IL-76 a aterizat la Belgrad, în jurul orei 15:00 (ora locală) dintr-o destinație din Rusia și a decolat spre Moscova în jurul orei 17:40. FlightRadar 24 a menționat că nu are ruta completă și toate datele de zbor disponibile.

Direcția de Aviație Civilă poloneză a informat că nu poate confirma că vreo aeronavă de transport militar rus pentru Serbia a intrat sau a ieșit prin spațiul aerian polonez în iulie 2019. Direcția susține că nu a fost informată cu privire la un zbor cu o astfel de încărcătură, “iar datele disponibile ale instituțiilor competente nu arată că un astfel de zbor a avut loc”.

Ministerul Transporturilor Slovac a informat că a primit o cerere de zbor de la un operator de aviație civilă rus, care utilizează în mod regulat spațiul aerian slovac, în conformitate cu regulile Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI). "Operatorul ne-a informat despre expeditor și destinatar, dintre care niciunul nu figurează ca organizație militară. Expedierea a fost descrisă prin termenul general "vehicule", iar operatorul de aviație a declarat că încărcătura nu conținea arme și muniție.” Ministerul Transporturilor Slovac a mai precizat că a examinat cererea și a emis un permis de zbor, având în vedere că au fost depuse toate documentele valide necesare și că "nu exista niciun motiv legal pentru a refuza permisul de zbor”.

 

Bulgaria și-a dat acordul pentru transportul sistemului de apărare antiaeriană Pantsir S1

 

La începutul lunii martie 2020, odată cu al patrulea transport de componente ale sistemului antiaerian rus "Pantsir", a fost finalizat sistemul de rachete pe care Serbia l-a cumpărat din Rusia.

Potrivit site-ului de specialitate FlightRadar24, avionul rusesc "Ruslan" Antonov 24 a decolat de pe aeroportul "Vnukovo" din Moscova, pe 3 martie 2020, la 12:59, ora Europei Centrale, și a aterizat pe aeroportul militar Batajnica, după mai mult de patru ore de zbor. Ca și în cazul vehiculelor blindate, ruta a inclus spațiul aerian al Bulgariei.

Ministerul Afacerilor Externe de la Sofia a refuzat să ofere un răspuns cu privire la motivele pentru care Bulgaria, ca membră a UE și NATO, a luat decizia să permită transportul de arme și echipamente militare rusești pe teritoriul său.

 

Bruxelles-ul și Washington-ul au reacționat

 

Pe 25 februarie 2020, purtătorul de cuvânt al Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Peter Stano, a declarat că este necesar ca Serbia să își armonizeze politica externă cu cea a Uniunii Europene. “Guvernul sârb a reiterat că integrarea în Uniunea Europeană este o prioritate strategică a statului sârb. Ne așteptăm ca Serbia să respecte obligațiile pe care și le-a asumat".

Departamentul de Stat al SUA a cerut Serbiei să nu mai cumpere armament din Rusia și a avertizat că acest lucru ar putea duce la sancțiuni împotriva statului sârb. "Facem apel la toți aliații și partenerii noștri să renunțe la tranzacțiile de armament cu Rusia. Acestea ar putea duce la impunerea de sancțiuni în temeiul Legii privind sancțiunile aplicate de SUA (CAATSA)".

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat, în decembrie 2019, că Serbia "va încetini achiziționarea de noi arme”.

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy