„Pentru ca noi să luăm o decizie, trebuie să fim membri cu drepturi depline ai NATO și să facem parte din Articolul 5. Aceasta este, de asemenea, o decizie care trebuie luată în colaborare cu alții”, a declarat Jonson.
„Ucraina are nevoie de avioane de vânătoare din generațiile a patra și a cincea. Dacă noi, într-un fel sau altul, vă putem ajuta (Ucraina), suntem deschiși la asta", a spus ministrul.
Jonson a subliniat că eforturile aliate sunt în prezent axate pe furnizarea de avioane F-16, trupelor ucrainene. Olanda, Danemarca, Belgia și Norvegia s-au angajat să doneze Ucrainei unele dintre avioanele lor F-16.
„Dar dacă putem ajuta în orice fel, suntem bucuroși să examinăm această posibilitate”, a precizat ministrul.
Deși Suedia a solicitat aderarea la NATO în 2022, la scurt timp după începerea invaziei rusești pe scară largă a Ucrainei, procesul a fost întârziat de Ungaria și Turcia.
După ce parlamentul turc a ratificat, în cele din urmă, cererea Suediei la începutul acestui an, Budapesta rămâne ultimul obstacol de depășit.
Încă de la începutul invaziei rusești pe scară largă, Ucraina a cerut Occidentului avioane de luptă moderne cu care să-și poată controla mai bine spațiul aerian. Cea mai fezabilă soluție a fost aeronava F-16 datorită capabilităților de luptă avansate și numărului mare de astfel de aparate, iar în 2023 Statele Unite și-au dat acordul pentru furnizarea către trupele ucrainene.
Pe lângă F-16, oficialii ucraineni și-au arătat interesul și pentru alte tipuri de aeronave de luptă, inclusiv Saab JAS 39 Gripen de fabricație suedeză. Stockholmul a declarat anterior că va lua în considerare furnizarea avioanelor de acest tip numai după intrarea în NATO.