Saga construcției celor patru corvete se apropie de final. Cele 3 scenarii posibile pe care le are România

În contextul datei de 1 aprilie, și mai ales în contextul în care se așteaptă semnarea contractului deja de trei ani, semnele de întrebare sunt mai mult decât legitime.

Nu putem să nu remarcăm însă că finalul lunii aprilie coincide cu finalul alegerilor din Franța, unde pe 10 aprilie va fi organizat primul tur al alegerilor prezidențiale, iar pe 24 aprilie turul doi de scrutin.

Context - „Corveta multifuncțională”. Construcția celor patru corvete, printre cele mai controversate programe de înzestrare

Contextul în care ne aflăm e cunoscut mai de toată lumea. În 2019 Asocierea dintre gigantul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa a câştigat licitaţia pentru programul „Corveta multifuncțională”. 

Pe lângă combatibilitatea NATO, cel mai important aspect al programului e de departe ca navele să fie construite în țară și nu achiziționate deja fabricate.

Acordul prevede construcția a patru corvete de tip Gowind 2500, dar programul include și modernizarea fregatelor T22R - Fregata Regina Maria și  Fregata Regele Ferdinand.

Doar că, din varii motive, ce țin de neconcordanțe financiare, peste care s-au adăugat și creșterea costurilor materiei prime după pandemia de COVID-19, acordul nu a fost semnat fiind un blocaj ce ține de trei ani, în timp ce MApN solicită respectarea actului inițial și așteaptă Asocierea să semneze.

În luna martie ministrul Vasile Dîncu admitea că Asocierea dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța „nu funcționează foarte bine”, precizând că MApN mai acordă termen Asocierii până la finalul lunii aprilie să „prezinte o ofertă viabilă” în caz contrar România „va trebui să caute o altă soluție”.

Sunt 3 scenarii cu privire la contractul privind construirea celor patru corvete ale României

Potrivit datelor oficiale din program, „navele vor fi construite în România în decurs de șapte ani, în baza unui transfer de tehnologie pentru construcţia, dotarea şi mentenanţa corvetelor”. Mai mult, prima navă ar trebui livrată la doar trei ani de la semnarea contractului.

În contextul agresiunii ruse la Marea Neagră și a atacului neprovocat și de o barbarie fără precedent de la cel de-al doilea Război Mondial încoace împotriva Ucrainei, generat de Federația Rusă, ochii se îndreaptă spre acest contract de înzestrare a Forțelor Navale Române.

DefenseRomania, după ce a analizat situația în program, vă prezintă cele trei scenarii pe care România le are în acest moment pentru „Corveta multifuncțională”.

1. Semnarea contractului

Cel mai la îndemână scenariu e ca Asocierea (Naval Group și Șantierul Naval Constanța) să prezinte ceea ce MApN numește „o ofertă viabilă” și astfel acordul să se semneze.

Pare cea mai simplă soluție, dar, paradoxal, e probabil și cea mai dificilă. Ar însemna ca în următoarele trei săptămâni să se ajungă la numitorii comuni la care nu s-a ajuns în ultimii trei ani.

2. Îndreptarea către următorul competitor

În cazul în care nu se ajunge la un acord cu Asocierea declarată câștigătoare în 2019, potrivit legii și potrivit procedurii programului de înzestrare „Corveta multifuncțională”, MApN are posibilitatea să se îndrepte spre ocupantul locului secund în licitație și să ceară prezentarea unei oferte care să corespundă actului inițial derulării programului de înzestrare.

3. Anularea acordului și acordarea contractului prin procedură G2G (guvern la guvern)

Acest ultim scenariu e și cel mai radical. Există și posibilitatea ca MApN să invoce motive ce țin de securitatea României și să anuleze procedura în contractul „Corveta multifuncțională”. 

Pentru ca lucrurile să se deruleze cu rapiditate, contractul ar putea fi acordat unei companii terțe prin procedură G2G (guvern la guvern), procedură directă fără licitație.

Acest ultim scenariu implică și cel mai mare risc. Anume că contractele de tip G2G nu au obligativitatea de offset, iar obiectivul principal al programului de înzestrare „Corveta multifuncțională”, pe lângă înzestrarea Forțelor Navale cu nave de război moderne este construirea acestora în România, ori printr-o astfel de procedură nu va mai exista nicio garanție că acest lucru se va întâmpla.

Rămâne de văzut care va fi decizia mult așteptată pe care o va lua MApN în acest program de înzestrare. Au mai rămas trei săptămâni.