Apărarea aeriană rusă și-a doborât probabil propriul elicopter în regiunea Rostov
04 Martie 2026
Presa franceză s-a amuzat copios în ultimele zile pe seama Belgiei, resuscitând vechea rivalitate printr-o clasică "blague belge" (glumă belgiană). Subiectul? O achiziție de 5,6 miliarde de euro pentru 34 de avioane de luptă F-35, fabricate în SUA. Ironia, potrivit publicațiilor franceze, este că Belgia, o țară mică, și-a cumpărat avioane de ultimă generație pe care nu ar avea unde să le antreneze, spațiul său aerian fiind prea aglomerat și prea mic pentru a nu paraliza aviația civilă.
O șicană care ar fi rămas la nivel de anecdotă, dacă nu ar fi atins un punct strategic sensibil. Autoritățile de la Bruxelles au reacționat prompt, demontând ceea ce par a fi frustrări industriale deghizate în umor.
Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a contrat rapid pe rețeaua X, explicând că situația nu e nici nouă, nici comică, ci o realitate strategică asumată de decenii.
Acesta a subliniat că dimensiunea redusă a spațiului aerian belgian este un fapt cunoscut, iar Forțele Aeriene își desfășoară de mult timp antrenamentele atât în țară, cât și în străinătate, la fel cum o făceau și cu vechile avioane F-16.
Aici intervine miza reală: cooperarea NATO. Francken a precizat că Belgia este deja în discuții avansate cu Olanda, Norvegia, Italia și alte state aliate pentru a permite piloților săi să se antreneze în spațiile lor aeriene. "Pentru asta există alianța NATO", a punctat ministrul.
Confirmarea a venit și de la căpitanul Virginie Flawinne, din cadrul Forțelor Aeriene Belgiene, care a explicat pentru Euronews că, deși o parte a instruirii se poate face local, realitatea amenințărilor moderne impune accesul la spații aeriene mai mari. Mai mult, Flawinne a subliniat că zonele actuale erau "deja prea mici pentru anumite tipuri de misiuni efectuate de F-16".
Așadar, avioanele F-35, echipate cu sisteme de senzori avansați și o rază de acțiune mult mai mare, nu fac decât să accentueze o nevoie de cooperare internațională deja existentă.
Cât despre afirmația că zborurile militare ar bloca traficul comercial, care a explodat cu 700% din 1980, autoritățile o resping. În ciuda celor aproximativ 3.300 de zboruri zilnice care tranzitează Belgia și Luxemburgul (conform Eurocontrol), oficialii asigură că există suficient loc pentru ambele.
Adevăratul "dogfight": De ce deranjează F-35
În spatele ironiilor despre spațiul aerian se află adevăratul "dogfight" franco-belgian: competiția industrială dintre F-35 de la Lockheed Martin și Rafale, produsul de mândrie națională al francezilor de la Dassault.
Când Belgia a ales avionul american în 2018, în detrimentul ofertei franceze, Parisul a catalogat decizia drept o "palmă" dată proiectului european de apărare.
Presa franceză nu a ratat ocazia să reîncălzească această temă, amintind de un exercițiu NATO simulat în Finlanda, anul trecut, unde avionul Rafale ar fi ieșit victorios într-o confruntare directă cu F-35.
Promotorii avioanelor Rafale insistă pe flexibilitate, costuri de operare mai mici și, cel mai important, "autonomia strategică" pe care o oferă Franței, nefiind dependentă de furnizori americani.
Replica Belgiei: "F-35 este pur și simplu cel mai bun"
Oficialii belgieni, în special cei din partidul naționalist flamand N-VA (din care face parte și Francken), resping categoric aceste comparații.
Într-un interviu acordat publicației flamande De Morgen, Francken a fost tăios: F-35 este "pur și simplu cel mai bun avion de luptă". Acesta a oferit și un exemplu concret legat de contextul actual de securitate: "Dronele rusești de deasupra Poloniei au fost doborâte de F-35 olandeze. sistemele radar de pe Rafale și F-16 nici măcar nu detectează acele lucruri."
Joren Vermeersch, consilier al N-VA, a întărit ideea într-un editorial recent, subliniind diferența de capacitate industrială: "Într-o singură fabrică, Lockheed Martin construiește 15 F-35 pe lună. Aceasta echivalează cu întreaga producție anuală a Rafale-ului francez. Mai mult, tehnologic, F-35 nu are rival."
Chiar dacă livrările au început cu un mic hop, al patrulea F-35 fiind blocat temporar în arhipelagul Azore din cauza unei defecțiuni tehnice, decizia strategică a Bruxelles-ului este clară. În contextul amenințărilor reale, Belgia a ales interoperabilitatea totală în cadrul NATO și superioritatea tehnologică americană, în detrimentul viziunii franceze asupra autonomiei strategice europene.
