Planificatorii militari lituanieni sunt deosebit de îngrijorați de Coridorul Suwałki - o fâșie îngustă de pământ între aliatul rus Belarus și enclava rusă Kaliningrad, care leagă statele baltice de Polonia și de restul NATO și pe care mulți o numesc „călcâiul lui Ahile” al NATO.
Experții au avertizat de mult timp că Moscova ar putea încerca să cucerească coridorul, iar Lituania și forțele NATO din țară ar fi nevoite să înfrunte Rusia singure, înainte de activarea Articolului 5 privind apărarea reciprocă.
„Chiar și cu o alianță puternică și aplicarea Articolului 5, înțelegem că am fi singuri pentru o scurtă perioadă de timp la început”, a spus Ruginienė, citată de Politico.
Îngrijorarea lituanienilor a crescut în ultimul an, odată cu venirea actualei administrații de la Casa Albă, care spune că Europa trebuie să-și asigure singură securitatea.
„Avem nevoie atât de forțele armate ale țărilor europene, cât și de trupele americane”, a declarat prim-ministrul lituanian Inga Ruginienė. „Dar niciodată nu știi ce se poate întâmpla. De aceea, prioritatea absolută ar trebui să fie consolidarea Uniunii Europene și înțelegerea faptului că acestea sunt forțe armate europene – nu lituaniene, nu letone, nu spaniole, nu germane.”
Planul B?
Cu toate acestea, Vilnius și majoritatea capitalelor europene se confruntă cu întrebarea ce va face administrația Donald Trump după finalizarea unei noi revizuiri a desfășurării forțelor, o evaluare care stabilește unde vor staționa SUA trupele, în ce număr și pentru ce sarcini.
În timpul evaluărilor anterioare, Washingtonul și-a sporit constant forțele pe flancul estic al NATO din 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a lansat un război împotriva Ucrainei. Mii de soldați au trecut de atunci prin Polonia și țările baltice în cadrul unor exerciții și misiuni de descurajare, o situație oarecum similară fiind înregistrată și în cazul României.
Dar situația se schimbă radical. Strategia Națională de Apărare a administrației Trump pentru 2026 afirmă clar că Washingtonul se așteaptă ca aliații NATO să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei, Statele Unite oferind doar un sprijin startegic. O astfel de direcție deschide calea pentru o potențială reducere a numărului de trupe americane, forțând Lituania să caute o opțiune de rezervă europeană.
Ca potențială țară de primă linie, Lituania încearcă să-și echilibreze dependența tradițională de alianța atlantică cu noua geopolitică impusă de Trump, a relatat Politico.
Ruginienė insistă asupra scenariului unui NATO puternic, dar, în același timp, solicită un proces decizional mai rapid în cadrul UE și o planificare colectivă mai clară în cazul în care NATO este împiedicat din punct de vedere politic să acționeze.
"Avem nevoie de un plan B”, a declarat prim-ministrul. „Trebuie să discutăm despre cum ne putem asigura securitatea ca regiune europeană și cum putem lua decizii mai rapid – mai ales când cineva din UE are drept de veto.”
„Credem într-un NATO puternic, dar, în același timp, trebuie să depunem eforturi mari pentru a consolida Uniunea Europeană”, a subliniat Ruginienė.
Germania, prezență solidă în Lituania
Din cauza îndoielilor cu privire la angajamentul lui Trump față de alianță și securitatea europeană, prezența germană în Lituania a crescut de la o misiune simbolică la o forță puternic armată, cu capabilități reale. Prim-ministrul a confirmat că staționarea brigăzii germane este una dintre prioritățile cheie.
Lituania este în prezent protejată de forțele NATO conduse de o brigadă blindată germană de 5.000 de soldați, precum și de trupe americane prin rotație care se antrenează și operează alături de unitățile lituaniene și aliate.
„În acel moment, totul s-ar concentra asupra Lituaniei. De aceea ne pregătim pentru această situație și de aceea apreciem foarte mult prezența armatei germane și a structurilor NATO.”